Creșterea excesivă în greutate de-a lungul vieții poate influența riscul de cancer gastric
Cercetările recente susțin legătura dintre creșterea excesivă în greutate și cancer, după ce s-a observat că instalarea supraponderalității de la vârsta de 20 de ani poate tripla riscul de a dezvolta cancer esofagian sau cancer gastric.
Studiul a fost realizat în cadrul Institutului Național de Cancer din Bethesda iar rezultatele cercetării au fost publicate în British Journal of Cancer.
Supraponderalitatea și obezitatea sunt probleme majore de sănătate la nivel mondial, crescând riscul de diabet tip 2, accident vascular cerebral (AVC), boli cardiovasculare și unele tipuri de cancer.
Pentru a verifica legătura dintre creșterea în greutate de-a lungul vieții și cancer au fost analizate datele de la 409.796 pacienți cu vârste cuprinse între 50-71 de ani, din cadrul a două studii: NIH-AARP Diet and Health Study și Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial. La intrarea în studiu participanții au raportat valorile actuale pentru greutate și înălțime și cele de la 20, respectiv 50 de ani.
Pe durata studiului, 633 de participanți au dezvoltat cancer esofagian și 415 au dezvoltat cancer gastric. Comparativ cu cei care au avut o greutate normală de-a lungul vieții, indivizii supraponderali la vârsta de 20 de ani au prezentat un risc cu 60-80% mai mare de a dezvolta cancer esofagian sau gastric ulterior. De asemenea, participanții care au luat în greutate cel puțin 15-20 kg de-a lungul vieții adulte și au prezentat obezitate la vârsta de 50 de ani au fost de 3 ori mai predispuși riscului de cancer esofagian sau gastric. Posibilul mecanism poate fi reprezentat de faptul că excesul ponderal poate cauza probleme de reflux și arsuri gastrice pe termen lung, ceea ce poate favoriza riscul de cancer. De asemenea, modificările nivelului de hormoni sexuali, cum ar fi estrogen sau testosteron, influențează nivelul de insulină și favorizează inflamațiile, factori asociați și cu riscul de cancer.
Studiul subliniază importanța menținerii unei greutăți normale și sănătoase pentru a preveni pe cât posibil apariția cancerului.
Sursa: Medical News Today
Studiul a fost realizat în cadrul Institutului Național de Cancer din Bethesda iar rezultatele cercetării au fost publicate în British Journal of Cancer.
Supraponderalitatea și obezitatea sunt probleme majore de sănătate la nivel mondial, crescând riscul de diabet tip 2, accident vascular cerebral (AVC), boli cardiovasculare și unele tipuri de cancer.
Pentru a verifica legătura dintre creșterea în greutate de-a lungul vieții și cancer au fost analizate datele de la 409.796 pacienți cu vârste cuprinse între 50-71 de ani, din cadrul a două studii: NIH-AARP Diet and Health Study și Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trial. La intrarea în studiu participanții au raportat valorile actuale pentru greutate și înălțime și cele de la 20, respectiv 50 de ani.
Pe durata studiului, 633 de participanți au dezvoltat cancer esofagian și 415 au dezvoltat cancer gastric. Comparativ cu cei care au avut o greutate normală de-a lungul vieții, indivizii supraponderali la vârsta de 20 de ani au prezentat un risc cu 60-80% mai mare de a dezvolta cancer esofagian sau gastric ulterior. De asemenea, participanții care au luat în greutate cel puțin 15-20 kg de-a lungul vieții adulte și au prezentat obezitate la vârsta de 50 de ani au fost de 3 ori mai predispuși riscului de cancer esofagian sau gastric. Posibilul mecanism poate fi reprezentat de faptul că excesul ponderal poate cauza probleme de reflux și arsuri gastrice pe termen lung, ceea ce poate favoriza riscul de cancer. De asemenea, modificările nivelului de hormoni sexuali, cum ar fi estrogen sau testosteron, influențează nivelul de insulină și favorizează inflamațiile, factori asociați și cu riscul de cancer.
Studiul subliniază importanța menținerii unei greutăți normale și sănătoase pentru a preveni pe cât posibil apariția cancerului.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 20-02-2017 | Vizite: 91 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1