Copiii născuţi după transferul de embrioni congelaţi pot avea un risc mai mare de cancer
Copiii născuţi în urma fertilizării in vitro prin metoda transferului de embrioni congelaţi prezintă un risc mai mare de cancer decât riscul general, sugerează un studiu efectuat pe mai mult de opt milioane de copii născuţi în Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia. Autorii studiului menţionează că sunt necesare cercetări ulterioare, pentru a putea confirma legătura potenţială dintre cancer şi transferul de embrioni congelaţi.
Tehnologia de reproducere asistată (ART), ce permite crearea unui embrion în laborator şi ulterior transferul său în uter, este utilizată anual de milioane de femei de pe întreg globul, pentru obţinerea unei sarcini. Dacă în trecut unica soluţie de transfer a embrionului era imediat după crearea sa, în prezent femeile pot opta pentru îngheţarea embrionului şi ulterior dezgheţarea şi transferarea sa în uter, oricând se doreşte acest lucru.
Metoda de îngheţare a embrionului şi de transferare ulterioară în uter a produs multiple discuţii între cercetători, deoarece unele studii au arătat că metoda este riscantă pentru sănătatea pe termen scurt a copiilor rezultaţi. Au lipsit, însă, dovezile cu privire la riscurile medicale potenţiale pe termen lung. Studiul actual şi-a propus să rezolve lacunele de informaţii şi să analizele potenţialele asocieri între naşterea prin metoda transferului de embrioni congelaţi şi anumite afecţiuni apărute la intervale lungi de timp de la momentul naşterii.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la aproape 8 milioane de copii din ţările nordice. Dintre aceştia, aproximativ 171.000 s-au născut după utilizarea tehnologiei de reproducere asistată, în cazul a peste 22.600 de cazuri fiind utilizată metoda de transfer a embrionilor congelaţi şi dezgheţaţi. Analiza datelor din registrele de sănătate naţionale a arătat că rata de diagnostic pentru cancer a fost mai mare în răndul celor născuţi după transferul de embrioni congelaţi-dezgheţaţi. Cele mai frecvente tipuri de cancer observate în studiu au fost leucemia şi tumorile sistemului nervos central.
Autorii studiului menţionează faptul că rezultatele, deşi generate în urma unei ample analize, cu o cohortă semnificativă clinic, necesită confirmare prin cercetări ulterioare, deoarece numărul celor care au dezvoltat cancer în timpul perioadei de studiu a fost unul redus.
sursa: Science Daily
Tehnologia de reproducere asistată (ART), ce permite crearea unui embrion în laborator şi ulterior transferul său în uter, este utilizată anual de milioane de femei de pe întreg globul, pentru obţinerea unei sarcini. Dacă în trecut unica soluţie de transfer a embrionului era imediat după crearea sa, în prezent femeile pot opta pentru îngheţarea embrionului şi ulterior dezgheţarea şi transferarea sa în uter, oricând se doreşte acest lucru.
Metoda de îngheţare a embrionului şi de transferare ulterioară în uter a produs multiple discuţii între cercetători, deoarece unele studii au arătat că metoda este riscantă pentru sănătatea pe termen scurt a copiilor rezultaţi. Au lipsit, însă, dovezile cu privire la riscurile medicale potenţiale pe termen lung. Studiul actual şi-a propus să rezolve lacunele de informaţii şi să analizele potenţialele asocieri între naşterea prin metoda transferului de embrioni congelaţi şi anumite afecţiuni apărute la intervale lungi de timp de la momentul naşterii.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele medicale de la aproape 8 milioane de copii din ţările nordice. Dintre aceştia, aproximativ 171.000 s-au născut după utilizarea tehnologiei de reproducere asistată, în cazul a peste 22.600 de cazuri fiind utilizată metoda de transfer a embrionilor congelaţi şi dezgheţaţi. Analiza datelor din registrele de sănătate naţionale a arătat că rata de diagnostic pentru cancer a fost mai mare în răndul celor născuţi după transferul de embrioni congelaţi-dezgheţaţi. Cele mai frecvente tipuri de cancer observate în studiu au fost leucemia şi tumorile sistemului nervos central.
Autorii studiului menţionează faptul că rezultatele, deşi generate în urma unei ample analize, cu o cohortă semnificativă clinic, necesită confirmare prin cercetări ulterioare, deoarece numărul celor care au dezvoltat cancer în timpul perioadei de studiu a fost unul redus.
sursa: Science Daily
Actualizat la 06-09-2022 | Vizite: 65 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării