Consumul de alcool favorizează apariția cancerului, chiar și cel moderat
Consumul de alcool poate majora riscul de apariție al unor tipuri specifice de cancer, fiind responsabil de 236 decese prin cancer la persoane cu vârsta între 15 - 79 ani în Noua Zeelandă doar în 2012. Acestea au participat la un studiu publicat recent în jurnalul științific Drug and Alcohol Review.
Alcoolul constituie un factor de risc pentru apariția mai multor forme de cancer, printre care cele mai frecvente sunt: cancerul mamar, cancerul de colon, cancerul la nivelul cavității bucale, al faringelui, esofagului, laringelui și cancerul hepatic. Analizând datele colectate anterior studiului, s-a constatat faptul că 30% dintre decesele asociate consumului de alcool au fost determinate doar de cancer, semnificativ mai mult decât ponderea bolilor cronice combinate.
Aproximativ 60% dintre formele de cancer asociate cu alcoolul, diagnosticate în rândul femeilor din Noua Zeelandă între 2007 și 2012, sunt reprezentate de cancerul mamar. Mai mult decât atât, deși riscul este mult mai mare în cazul consumului cronic de alcool, s-a constatat o frecvență crescută a decesului prin cancer de sân în rândul femeilor cu un aport moderat de alcool, care este considerat acceptabil în unele ghiduri de alimentație.
Potrivit coordonatorului studiului, profesorul Jennie Connor în cadrul Departamentului de Prevenție și Medicină Socială al Universității de Medicină Otago, 4.2% dintre decesele prin cancer în rândul persoanelor sub 80 de ani sunt atribuite consumului de alcool, prin urmare sunt evitabile. „Deciziile individuale de a reduce consumul de alcool ar putea diminua riscul personal de apariție al cancerului, în timp ce limitarea aportului de băuturi alcoolice la nivel populațional ar reduce incidența patologiilor oncologice substanțial. Acest lucru ar putea presupune multiple beneficii pentru sănătatea populației dar și pentru sistemul de sănătate publică.”
Recomandările dietetice privind consumul de alcool nu promovează aportul acestuia, ci au rolul de a limita rata consumului pentru a evita excesul și a reduce riscurile pentru sănătate aferente la minimum.
Formulările actuale susțin beneficiile abstinenței, având în vedere că nu a fost stabilit nici până în acest moment nivelul la care consumul de băuturi alcoolice nu ar crește riscul de boală, în special pentru cancer.
Sursa: Medical Xpress
Alcoolul constituie un factor de risc pentru apariția mai multor forme de cancer, printre care cele mai frecvente sunt: cancerul mamar, cancerul de colon, cancerul la nivelul cavității bucale, al faringelui, esofagului, laringelui și cancerul hepatic. Analizând datele colectate anterior studiului, s-a constatat faptul că 30% dintre decesele asociate consumului de alcool au fost determinate doar de cancer, semnificativ mai mult decât ponderea bolilor cronice combinate.
Aproximativ 60% dintre formele de cancer asociate cu alcoolul, diagnosticate în rândul femeilor din Noua Zeelandă între 2007 și 2012, sunt reprezentate de cancerul mamar. Mai mult decât atât, deși riscul este mult mai mare în cazul consumului cronic de alcool, s-a constatat o frecvență crescută a decesului prin cancer de sân în rândul femeilor cu un aport moderat de alcool, care este considerat acceptabil în unele ghiduri de alimentație.
Potrivit coordonatorului studiului, profesorul Jennie Connor în cadrul Departamentului de Prevenție și Medicină Socială al Universității de Medicină Otago, 4.2% dintre decesele prin cancer în rândul persoanelor sub 80 de ani sunt atribuite consumului de alcool, prin urmare sunt evitabile. „Deciziile individuale de a reduce consumul de alcool ar putea diminua riscul personal de apariție al cancerului, în timp ce limitarea aportului de băuturi alcoolice la nivel populațional ar reduce incidența patologiilor oncologice substanțial. Acest lucru ar putea presupune multiple beneficii pentru sănătatea populației dar și pentru sistemul de sănătate publică.”
Recomandările dietetice privind consumul de alcool nu promovează aportul acestuia, ci au rolul de a limita rata consumului pentru a evita excesul și a reduce riscurile pentru sănătate aferente la minimum.
Formulările actuale susțin beneficiile abstinenței, având în vedere că nu a fost stabilit nici până în acest moment nivelul la care consumul de băuturi alcoolice nu ar crește riscul de boală, în special pentru cancer.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 01-07-2016 | Vizite: 85 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1