Consumul de alcool determină cancer și, ulterior, deces
Un nou studiu susține rolul determinant al alcoolului în apariția anumitor tipuri de cancer, crescând, de asemenea, și mortalitatea asociată.
Studiul, condus de Farhad Islami, PhD, alături de colegii săi din American Cancer Society, a fost publicat recent în jurnalul Cancer Epidemiology. Rezultatele impun implementarea unor politici speciale, cu scopul de a reducere consumul de alcool și, prin aceasta, de a reduce numărul de cazuri de cancer diagnosticate anual.
Dr. Farhad Islami afirmă: „Aceste informații sunt foarte importante pentru prioritizarea strategiilor de prevenție împotriva cancerului și pentru reducerea consumului de alcool. Lucrătorii din domeniul medical și cei din domeniul de sănătate publică pot educa oamenii din comunități, cu scopul de a face mult mai cunoscute efectele pe care consumul de alcool le are asupra unui individ, determinând, printre altele, cancer.”
Incidența cancerelor determinate de consumul exagerat de alcool a fost crescută în special pentru anumite tipuri maligne. Spre exemplu, pentru cancerul bucal și cancerul faringian, incidența variază de la 36% în Utah, la 62,5% în Delaware și de 45% în alte 45 de state din Districtul Columbia. Referitor la sexul persoanelor diagnosticate cu cancer, incidența a fost mai mare în cazul bărbaților, motivul cel mai important pentru acest aspect fiind, de fapt, consumul mai frecvent de alcool în rândul persoanelor de sex masculin.
În Statele Unite, consumul de alcool este răspunzător pentru 4,8% dintre cazurile de cancer diagnosticate și pentru 3,2% dintre cazurile de deces de cauză tumorală. Mai exact, anual, pentru perioada 2013-2016, s-au înregistrat aproximativ 75.200 de cancere diagnosticate de pe urma consumului de alcool, 18.950 dintre acestea rezultând în deces.
Sfaturile date de American Center Society referitor la Dietă și Activitate Fizică pentru Prevenția Cancerului susține că este cel mai bine este să nu bem alcool, însă, dacă alegem totuși să îl consumăm, limita ar trebui să fie de 1 pahar pe zi pentru femei și 2 pahare pe zi pentru bărbați.
sursa: Science Daily
Studiul, condus de Farhad Islami, PhD, alături de colegii săi din American Cancer Society, a fost publicat recent în jurnalul Cancer Epidemiology. Rezultatele impun implementarea unor politici speciale, cu scopul de a reducere consumul de alcool și, prin aceasta, de a reduce numărul de cazuri de cancer diagnosticate anual.
Dr. Farhad Islami afirmă: „Aceste informații sunt foarte importante pentru prioritizarea strategiilor de prevenție împotriva cancerului și pentru reducerea consumului de alcool. Lucrătorii din domeniul medical și cei din domeniul de sănătate publică pot educa oamenii din comunități, cu scopul de a face mult mai cunoscute efectele pe care consumul de alcool le are asupra unui individ, determinând, printre altele, cancer.”
Incidența cancerelor determinate de consumul exagerat de alcool a fost crescută în special pentru anumite tipuri maligne. Spre exemplu, pentru cancerul bucal și cancerul faringian, incidența variază de la 36% în Utah, la 62,5% în Delaware și de 45% în alte 45 de state din Districtul Columbia. Referitor la sexul persoanelor diagnosticate cu cancer, incidența a fost mai mare în cazul bărbaților, motivul cel mai important pentru acest aspect fiind, de fapt, consumul mai frecvent de alcool în rândul persoanelor de sex masculin.
În Statele Unite, consumul de alcool este răspunzător pentru 4,8% dintre cazurile de cancer diagnosticate și pentru 3,2% dintre cazurile de deces de cauză tumorală. Mai exact, anual, pentru perioada 2013-2016, s-au înregistrat aproximativ 75.200 de cancere diagnosticate de pe urma consumului de alcool, 18.950 dintre acestea rezultând în deces.
Sfaturile date de American Center Society referitor la Dietă și Activitate Fizică pentru Prevenția Cancerului susține că este cel mai bine este să nu bem alcool, însă, dacă alegem totuși să îl consumăm, limita ar trebui să fie de 1 pahar pe zi pentru femei și 2 pahare pe zi pentru bărbați.
sursa: Science Daily
Actualizat la 21-01-2021 | Vizite: 68 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării