Consumul de alcool determină cancer și, ulterior, deces
Un nou studiu susține rolul determinant al alcoolului în apariția anumitor tipuri de cancer, crescând, de asemenea, și mortalitatea asociată.
Studiul, condus de Farhad Islami, PhD, alături de colegii săi din American Cancer Society, a fost publicat recent în jurnalul Cancer Epidemiology. Rezultatele impun implementarea unor politici speciale, cu scopul de a reducere consumul de alcool și, prin aceasta, de a reduce numărul de cazuri de cancer diagnosticate anual.
Dr. Farhad Islami afirmă: „Aceste informații sunt foarte importante pentru prioritizarea strategiilor de prevenție împotriva cancerului și pentru reducerea consumului de alcool. Lucrătorii din domeniul medical și cei din domeniul de sănătate publică pot educa oamenii din comunități, cu scopul de a face mult mai cunoscute efectele pe care consumul de alcool le are asupra unui individ, determinând, printre altele, cancer.”
Incidența cancerelor determinate de consumul exagerat de alcool a fost crescută în special pentru anumite tipuri maligne. Spre exemplu, pentru cancerul bucal și cancerul faringian, incidența variază de la 36% în Utah, la 62,5% în Delaware și de 45% în alte 45 de state din Districtul Columbia. Referitor la sexul persoanelor diagnosticate cu cancer, incidența a fost mai mare în cazul bărbaților, motivul cel mai important pentru acest aspect fiind, de fapt, consumul mai frecvent de alcool în rândul persoanelor de sex masculin.
În Statele Unite, consumul de alcool este răspunzător pentru 4,8% dintre cazurile de cancer diagnosticate și pentru 3,2% dintre cazurile de deces de cauză tumorală. Mai exact, anual, pentru perioada 2013-2016, s-au înregistrat aproximativ 75.200 de cancere diagnosticate de pe urma consumului de alcool, 18.950 dintre acestea rezultând în deces.
Sfaturile date de American Center Society referitor la Dietă și Activitate Fizică pentru Prevenția Cancerului susține că este cel mai bine este să nu bem alcool, însă, dacă alegem totuși să îl consumăm, limita ar trebui să fie de 1 pahar pe zi pentru femei și 2 pahare pe zi pentru bărbați.
sursa: Science Daily
Studiul, condus de Farhad Islami, PhD, alături de colegii săi din American Cancer Society, a fost publicat recent în jurnalul Cancer Epidemiology. Rezultatele impun implementarea unor politici speciale, cu scopul de a reducere consumul de alcool și, prin aceasta, de a reduce numărul de cazuri de cancer diagnosticate anual.
Dr. Farhad Islami afirmă: „Aceste informații sunt foarte importante pentru prioritizarea strategiilor de prevenție împotriva cancerului și pentru reducerea consumului de alcool. Lucrătorii din domeniul medical și cei din domeniul de sănătate publică pot educa oamenii din comunități, cu scopul de a face mult mai cunoscute efectele pe care consumul de alcool le are asupra unui individ, determinând, printre altele, cancer.”
Incidența cancerelor determinate de consumul exagerat de alcool a fost crescută în special pentru anumite tipuri maligne. Spre exemplu, pentru cancerul bucal și cancerul faringian, incidența variază de la 36% în Utah, la 62,5% în Delaware și de 45% în alte 45 de state din Districtul Columbia. Referitor la sexul persoanelor diagnosticate cu cancer, incidența a fost mai mare în cazul bărbaților, motivul cel mai important pentru acest aspect fiind, de fapt, consumul mai frecvent de alcool în rândul persoanelor de sex masculin.
În Statele Unite, consumul de alcool este răspunzător pentru 4,8% dintre cazurile de cancer diagnosticate și pentru 3,2% dintre cazurile de deces de cauză tumorală. Mai exact, anual, pentru perioada 2013-2016, s-au înregistrat aproximativ 75.200 de cancere diagnosticate de pe urma consumului de alcool, 18.950 dintre acestea rezultând în deces.
Sfaturile date de American Center Society referitor la Dietă și Activitate Fizică pentru Prevenția Cancerului susține că este cel mai bine este să nu bem alcool, însă, dacă alegem totuși să îl consumăm, limita ar trebui să fie de 1 pahar pe zi pentru femei și 2 pahare pe zi pentru bărbați.
sursa: Science Daily
Actualizat la 21-01-2021 | Vizite: 83 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1