Cercetătorii au obţinut reversibilitatea cancerului pancreatic într-o maşină a timpului alcătuită din celule umane

Cancerul pancreatic este atât de periculos fiindcă este silenţios iniţial şi se răspândeşte rapid. Cercetătorii de la Universitatea Purdue au dezvoltat „o maşină a timpului” ce opreşte cancerul înainte să se răspândească în întreg pancreasul.

„Astfel se naşte posibilitatea obţinerii unei noi terapii genice sau unui nou medicament, deoarece acum putem converti celulele canceroase înapoi la statusul lor normal”, afirmă dr. Bumsoo Han, profesor de inginerie mecanică şi conducător de proiecte în departamentul de cercetare oncologică. Această „maşină a timpului” produsă în laboratorul coordonat de dr. Han e de fapt o reproducere a unităţii pancreatice numite acin care produce şi excretă enzime digestive. Cancerul pancreatic apare pe fondul unei inflamaţii cronice în care aceste enzime ajung să digere însuşi ţesutul de origine.

De mai bine de o decadă, prof. Stephen Konieczny din departamentul de Ştiinţe Biologice studiază un potenţial buton de restart: gena PTF1a. Cei doi cercetători au folosit aceşti acini pancreatici creaţi în laborator drept micromediu pentru studiul evoluţiei cancerului şi a unor concepte terapeutice. Spre deosebire de modelele animale, acest micromediu este mai uşor de controlat şi mai rapid disponibil pentru studiu. „ Din perspectiva unui inginer biomedical crearea unei astfel de structuri tridimensionale nu este deloc ceva banal” adaugă dr. Han, care înainte de acest experiment a mai reuşit să producă şi un duct pancreatic artificial. Acesta e o structură pe care celulele canceroase o invadează imediat ce depăşesc acinul.

Cum funcţionează modelul? Platforma de sticlă, de forma unui timbru poştal, aşezată pe o lamă de microscop are 2 camere interconectate. Se adaugă colagen într-una din camere şi se formează ductul pancreatic cu aspect digitiform. Apoi colagenul expandează în cea de-a doua cameră şi apare astfel şi acinul pancreatic. Ultimul pas este adăugarea de celule umane pancreatice canceroase în acin. Dr. Konieczny a manipulat gena PTF1a din linia celulară canceroasă astfel încât să se activeze în prezenţa doxiciclinei (antibiotic). Odată cu activarea genei, aceste celule au început să reconstruiască acinul din modelul experimental, acest fapt însemnând că au fost reprogramate şi nu mai sunt canceroase. „În acest experiment, nu am reuşit doar reprogamarea celulelor canceroase, ci am obţinut şi structura tridimensională a unui acin, exact aşa cum îl regăsim într-un pancreas sănătos.” spune dr. Konieczny.

sursa: Science Daily
foto: Purdue University