Cercetări noi privind prevenția cancerului de sân
Autor: Mancaș Mălina | actualizat la 27-10-2025
Femeile cu istoric familial de cancer mamar ar putea beneficia acum de un test genetic nou dezvoltat în cadrul Manchester University NHS Foundation Trust (MFT), care identifică riscul de cancer mamar și ar putea reduce mastectomiile preventive.
Testul ar putea prezice riscul de cancer mamar la femeile care nu au fost testate pozitiv pentru mutațiile genetice BRCA1/2.
Istoricul familial de cancer mamar crește de 2 ori riscul unei femei de a dezvola la rândul ei această formă de cancer. Mutațiile genei BRCA1/2 au fost identificate ca fiind cauza cancerului ereditar, dar doar 15-20% din moștenirea genetică dictează apariția bolii.
Noul test genetic identifică riscul de cancer mamar pe baza variațiilor genetice (polimorfism uninucleotidic) în ADN. Mutațiile a 18 astfel de variații genetice indică riscul de cancer mamar la femeile care nu au mutații ale BRCA1/2.
În cadrul studiului au fost incluse 451 femei (112 cu mutații BRCA1/2) cu istoric familial de cancer mamar care au dezvoltat cancer mamar la rândul lor. Rezultatele diagnosticului de cancer mamar invaziv și profilul genetic în grupul de studiu au fost comparate cu cele ale grupului de control - 1.605 femei (691 cu mutații BRCA1/2).
Analiza ADN pe baza probelor de sânge prelevate de la participante a determinat profilul individual genetic. Cercetătorii au asociat aceste rezultate cu alți factori de risc printre care vârsa la prima evaluare, istoricul familial la rudele de gradul 1 sau 2, vârsta la nașterea primului copil, vârsta primei menstruații și a instalării menopauzei, greutate și înălțime, istoric de boli mamare necanceroase.
Multe femei care erau inițial cu un risc ridicat (30% sau mai mult) de cancer mamar au fost reclasificate la un risc mai redus când mastectomia de reducere a riscului nu a fost recomandată. Rezultatele studiului sugerează că numărul femeilor cu mutații BRCA1/2 care aleg să aibă o mastectomie s-ar putea reduce cu o treime.
Studiul ar putea veni în sprijinul femeilor cu risc familial de cancer mamar pentru a le ajuta să ia decizii mai bine informate privind îngrijirea lor și reducerea riscului de cancer mamar. Cercetătorii își propun pe viitor îmbunătățirea metodelor de prevenție a cancerului și dezvoltarea de noi strategii de screening și biomarkeri pentru cele mai comune tipuri de cancer.
Sursa: Medical Xpress
Testul ar putea prezice riscul de cancer mamar la femeile care nu au fost testate pozitiv pentru mutațiile genetice BRCA1/2.
Istoricul familial de cancer mamar crește de 2 ori riscul unei femei de a dezvola la rândul ei această formă de cancer. Mutațiile genei BRCA1/2 au fost identificate ca fiind cauza cancerului ereditar, dar doar 15-20% din moștenirea genetică dictează apariția bolii.
Noul test genetic identifică riscul de cancer mamar pe baza variațiilor genetice (polimorfism uninucleotidic) în ADN. Mutațiile a 18 astfel de variații genetice indică riscul de cancer mamar la femeile care nu au mutații ale BRCA1/2.
În cadrul studiului au fost incluse 451 femei (112 cu mutații BRCA1/2) cu istoric familial de cancer mamar care au dezvoltat cancer mamar la rândul lor. Rezultatele diagnosticului de cancer mamar invaziv și profilul genetic în grupul de studiu au fost comparate cu cele ale grupului de control - 1.605 femei (691 cu mutații BRCA1/2).
Analiza ADN pe baza probelor de sânge prelevate de la participante a determinat profilul individual genetic. Cercetătorii au asociat aceste rezultate cu alți factori de risc printre care vârsa la prima evaluare, istoricul familial la rudele de gradul 1 sau 2, vârsta la nașterea primului copil, vârsta primei menstruații și a instalării menopauzei, greutate și înălțime, istoric de boli mamare necanceroase.
Multe femei care erau inițial cu un risc ridicat (30% sau mai mult) de cancer mamar au fost reclasificate la un risc mai redus când mastectomia de reducere a riscului nu a fost recomandată. Rezultatele studiului sugerează că numărul femeilor cu mutații BRCA1/2 care aleg să aibă o mastectomie s-ar putea reduce cu o treime.
Studiul ar putea veni în sprijinul femeilor cu risc familial de cancer mamar pentru a le ajuta să ia decizii mai bine informate privind îngrijirea lor și reducerea riscului de cancer mamar. Cercetătorii își propun pe viitor îmbunătățirea metodelor de prevenție a cancerului și dezvoltarea de noi strategii de screening și biomarkeri pentru cele mai comune tipuri de cancer.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 27-10-2025 | Vizite: 980 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării