Celulele canceroase s-ar putea ascunde în țesutul gras
Autor: Costin Oana | actualizat la 27-07-2025
Celulele stem canceroase ar putea evita acțiunea chimioterapiei, ascunzându-se în țesutul adipos.
O echipă de cercetători americani a monitorizat comportamentul celulelor stem din leucemie la șoarecii de laborator și a observat că acestea își creează propriul sistem de a se ascunde în grăsime, printr-un orificiu, fapt care le crește rezistența la tratamentul prin chimioterapie. În plus, se pare că celulele stem canceroase ajustează „locul” astfel încâr să le fie cât mai favorabil. Pe lângă „ascunzătoarea” pe care le-o oferă, celulele canceroase folosesc țesutul gras pentru a-și genera energie, prin stimularea procesului numit lipoliză, prin care acizii grași sunt eliberați din țesutul adipos pentru a produce energie. Aceasta ar putea fi o explicație pentru care unele cazuri de cancer se dovedesc a fi mult mai rezistente la tratament decât altele.
Studiul a fost publicat în jurnalul științific Cell Stem Cell.
Analizând țesutul adipos de la șoareci cu leucemie, cercetătorii au observat că acest țesut avea o concentrație mai mare de celule stem canceroase decât celule canceroase obișnuite. La fel ca celulele stem sănătoase, cele canceroase au capacitatea de a se transforma în diferite tipuri de celule, formând noi tumori și cauzând recidive ale bolii.
Când a fost inițiată chimioterapia, s-a observat că celulele stem care se ascundeau în țesutul adipos erau mult mai rezistente decât cele care nu aveau o „ascunzătoare”. Rezultatele au fost similare și în cazul biopsiilor umane.
Cercetătorii au realizat acest studiu pentru a testa ipoteza conform căreia celulele stem canceroase de la nivelul țesutului adipos ar face prognosticul pacienților cu obezitate mult mai slab. Această ipoteză a fost formulată având în vedere trei aspecte:
Sursa: Science Alert
O echipă de cercetători americani a monitorizat comportamentul celulelor stem din leucemie la șoarecii de laborator și a observat că acestea își creează propriul sistem de a se ascunde în grăsime, printr-un orificiu, fapt care le crește rezistența la tratamentul prin chimioterapie. În plus, se pare că celulele stem canceroase ajustează „locul” astfel încâr să le fie cât mai favorabil. Pe lângă „ascunzătoarea” pe care le-o oferă, celulele canceroase folosesc țesutul gras pentru a-și genera energie, prin stimularea procesului numit lipoliză, prin care acizii grași sunt eliberați din țesutul adipos pentru a produce energie. Aceasta ar putea fi o explicație pentru care unele cazuri de cancer se dovedesc a fi mult mai rezistente la tratament decât altele.
Studiul a fost publicat în jurnalul științific Cell Stem Cell.
Analizând țesutul adipos de la șoareci cu leucemie, cercetătorii au observat că acest țesut avea o concentrație mai mare de celule stem canceroase decât celule canceroase obișnuite. La fel ca celulele stem sănătoase, cele canceroase au capacitatea de a se transforma în diferite tipuri de celule, formând noi tumori și cauzând recidive ale bolii.
Când a fost inițiată chimioterapia, s-a observat că celulele stem care se ascundeau în țesutul adipos erau mult mai rezistente decât cele care nu aveau o „ascunzătoare”. Rezultatele au fost similare și în cazul biopsiilor umane.
Cercetătorii au realizat acest studiu pentru a testa ipoteza conform căreia celulele stem canceroase de la nivelul țesutului adipos ar face prognosticul pacienților cu obezitate mult mai slab. Această ipoteză a fost formulată având în vedere trei aspecte:
- studiile anterioare indicaseră o asociere între obezitate și o rată de recuperare mai scăzută a persoanelor cu leucemie;
- celulele stem canceroase pot cauza recidive ale leucemiei;
- celulele stem canceroase se bazează pe mediul în care se află.
Sursa: Science Alert
Actualizat la 27-07-2025 | Vizite: 628 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării