Cauza apariției metastazelor în cancerul de prostată: activitatea deficitară a unei proteine
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Viena arată că anumite modificări specifice ale unei proteine din organismul uman pot reprezenta motivul pentru care unii pacienți cu cancer de prostată dezvoltă metastaze și au șanse reduse de supraviețuire. În prezent, rata pacienților care dezvoltă cancer de prostată metastatic incurabil nu depășește 20%. Cu toate acestea, raportat la numărul deceselor, procentul este unul semnificativ.
Studiul, publicat în revista Molecular Cancer, se bazează pe investigația rolului proteinei KMT2C în cancerul de prostată. Proteina constituie o componentă genetică cu rol în reglarea proceselor celulare centrale din organism. O funcționare improprie a proteinei, determinată de mutațiile tipice asociate cu cancerul, încurajează proliferarea genei cancerului metastatic de prostată. Ulterior, în lipsa activității regulatoare a proteinei, celulele canceroase se divid într-un ritm alert și condus la răspândirea cancerului către alte organe.
„Studiul oferă noi perspective cu privire la tranziția de la cancerul de prostată localizat la cancerul de prostată metastatic terminal, Cunoștințele acumulate despre efectele mutațiilor KMT2C pot genera, de asemenea, un nou impuls pentru diagnosticarea și tratamentul cancerului de prostată”, spune liderul studiului, profesorul Lukas Kenner.
Mutațiile apărute în proteina KMT2C pot fi măsurate cu ușurință, cu ajutorul unui test de sânge. Astfel, medicii vor putea diagnostica cu ușurință progresia potențial agresivă a cancerelor de prostată. În plus, inhibitorii genelor regulatoare proto-oncogene MYC ar putea fi utilizați pentru a preveni creșterea diviziunii celulare și, prin urmare, metastazele. Inhibitorii MYC reprezintă noi medicamente pentru tratamentul cancerului care au fost deja testate în studii clinice și care ar putea fi utilizate în viitor împotriva cancerului de prostată metastatic.
sursa: Science Daily
foto: MedUni Vienna
Studiul, publicat în revista Molecular Cancer, se bazează pe investigația rolului proteinei KMT2C în cancerul de prostată. Proteina constituie o componentă genetică cu rol în reglarea proceselor celulare centrale din organism. O funcționare improprie a proteinei, determinată de mutațiile tipice asociate cu cancerul, încurajează proliferarea genei cancerului metastatic de prostată. Ulterior, în lipsa activității regulatoare a proteinei, celulele canceroase se divid într-un ritm alert și condus la răspândirea cancerului către alte organe.
„Studiul oferă noi perspective cu privire la tranziția de la cancerul de prostată localizat la cancerul de prostată metastatic terminal, Cunoștințele acumulate despre efectele mutațiilor KMT2C pot genera, de asemenea, un nou impuls pentru diagnosticarea și tratamentul cancerului de prostată”, spune liderul studiului, profesorul Lukas Kenner.
Mutațiile apărute în proteina KMT2C pot fi măsurate cu ușurință, cu ajutorul unui test de sânge. Astfel, medicii vor putea diagnostica cu ușurință progresia potențial agresivă a cancerelor de prostată. În plus, inhibitorii genelor regulatoare proto-oncogene MYC ar putea fi utilizați pentru a preveni creșterea diviziunii celulare și, prin urmare, metastazele. Inhibitorii MYC reprezintă noi medicamente pentru tratamentul cancerului care au fost deja testate în studii clinice și care ar putea fi utilizate în viitor împotriva cancerului de prostată metastatic.
sursa: Science Daily
foto: MedUni Vienna
Actualizat la 06-04-2022 | Vizite: 81 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1