Camuflarea proteică - o nouă țintă terapeutică pentru imunoterapie împotriva cancerului

Cercetătorii au identificat o nouă proteină care ajută tumorile să eludeze sistemul imun È™i în anumite tipuri de cancer acest lucru înregistrează un prognostic prost.
O componentă esenÈ›ială din cadrul răspunsului imun împotriva proceselor maligne este reprezentată de celulele albe ale sângelui, mai exact limfocitele T CD8 pozitive. Înainte ca acestea să lanseze practic răspunsul antitumoral, primesc instrucÈ›iuni specifice asupra cărui tip celular să acÈ›ioneze, de la o altă celulă a sistemului imun, celula dendritică.

În studiul publicat în Cell, cercetătorii au identificat o proteină care este prezentă în plasmă È™i este de asemenea secretată de celulele maligne - gelsolina, care interferă cu acest sistem de comunicare, blocând un receptor al celulelor dendritice. AÈ™adar, dacă aceste instrucÈ›iuni nu sunt eliberate spre limfocitele T, tumorile reuÈ™esc să scape de răspunsul imun.

Au fost analizate date clinice de la pacienÈ›i cu 10 tipuri diferite de cancer È™i s-a identificat faptul că indivizii cu malignități la nivelul ficatului, capului È™i gâtului precum È™i la nivel gastric cu un nivel mai scăzut în sânge al acestei proteine, au avut È™anse mai bune de supravieÈ›uire.

De asemenea, s-a identificat È™i faptul că blocând activitatea acestei proteine la È™oarecii cu diferite malignități, s-a îmbunătățit răspunsul la tratamente ce au inclus inhibitori ai checkpoint-ului imun, imunoterapie bine cunoscută ca jucând un rol central È™i inovativ în ultimii ani.

Cercetătorii au concluzionat că interacÈ›iunea dintre celulele tumorale, micromediul tumoral înconjurător È™i sistemul imun, alcătuieÈ™te o imagine complexă care trebuie È›intită în mod specific. DeÈ™i imunoterapia a revoluÈ›ionat modul în care anumite cancere sunt tratate, totuÈ™i există încă incertudine în ceea ce priveÈ™te indivizii care vor avea cele mai multe beneficii în cadrul utilizării acesteia.

Toată această muncă se bazează pe cercetările realizate de echipă în ceea ce priveÈ™te biologia celulelor dendritice. Aceste celule absorb resturile lăsate de celulele moarte È™i le menÈ›in la interior în fagozomi, componente intracelulare specializate în fagocitoză. Legarea de o proteină regăsită la nivelul acestor resturi celulare, actina F, va provoca „spargerea” fagozomilor, eliberând resturile la nivel intracelular, acestea vor fi procesate È™i aduse la nivel membranar, spre suprafață unde vor putea semnaliza prezenÈ›a unei tumori către celulele T.

Gelsolina blochează un receptor cheie al celulelor dendritice È™i nu îi mai permite legarea de actina F, astfel blocând practic abilitatea celulelor dendritice în a iniÈ›ia un răspuns celular spre È™i prin limfocitele T. DeÈ™i gelsolina circulă în plasmă în mod normal, anumite celule maligne secretă cantități mari de gelsolină, practic lansând un atac mascat împotriva sistemului imun, facilitând eludarea celulelor T de către celulele tumorale. Astfel, cercetările continuă, încercându-se dezvoltarea unor strategii terapeutice care să È›intească gelsolina secretată de tumori fără ca aceste terapii să afecteze È™i activitatea acestei proteine în alte zone ale corpului.

sursa: Science Daily
foto: Dendrite, The Francis Crick Institute