Bărbat otrăvit cu cianură în urma unui tratament alternativ pentru cancer, bazat pe sâmburi de caise
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 13-09-2017
Sâmburii de caise conțin o substanță numită laetril, sau amigdalină, promovată în mediile pseudoștiințifice ca „tratament alternativ pentru cancer”, în pofida lipsei dovezilor științifice sau clinice care să sprijine această titulatură. Pe piață există mai multe suplimente bazate pe această substanță - numită și vitamina B17, despre care se afirmă că vindecă sau chiar previne cancerul.
Recent, într-un raport publicat în revista BMJ Case Reports, este relatat cazul unui bărbat de 67 de ani din Australia, care a suferit o intoxicație cu cianură în urma unui tratament îndelungat cu extracte din sâmburi de caise. Bărbatul se vindecase de cancer la prostată și urma tratamentul pentru a preveni revenirea cancerului. Timp de cinci ani, acesta și-a auto-admninistrat zilnic două lingurițe de extract de sâmburi de caise și trei comprimate de Novodalin - un supliment pe bază de sâmburi de fructe, ceea ce înseamnă că ingera zilnic 17,32 mg de cianură - de 20 de ori limita acceptată.
Efectele acestui tratament asupra sănătății sale a fost observat cu ocazia unei intervenții chirurgicale de rutină. În sângele pacientului s-a găsit un nivel periculos de tiocianat - un bioprodus al descompunerii cianurii, precum și hipoxie - deprivare de oxigen. Hipoxia în condițiile anesteziei generale este o afecțiune ce pune în pericol viața pacientului. În urma întreruperii tratamentului cu suplimente din sâmbure de caise, saturația cu oxigen a sângelui periferic a revenit la normal.
Din păcate, bărbatul a continuat să-și administreze tratamentul „miraculos”, în pofida sfaturilor medicilor și a faptul că suferă de intoxicație cronică cu cianură.
Cianura are ca efect în organismul uman imposibilitatea țesuturilor de a utiliza oxigenul din corp. Persoana intoxicată va experimenta stări de greață, dureri de cap, oboseală, confuzie și rău general. Expunerea pe termen lung duce la simptome ca stări de inconștiență, scăderea presiunii arteriale, insuficiență pulmonară, comă și, în cele din urmă, decesul.
„Tratamentul auto-administrat este periculos pentru că nu vizează doze precise, iar pacientul se bazează pe presupusele efecte benefice, ignorând efecte adverse”, a declarat Dr. Alex Konstantatos, medicul care l-a tratat pe bărbatul australian.
Sursa: IFLScience
Recent, într-un raport publicat în revista BMJ Case Reports, este relatat cazul unui bărbat de 67 de ani din Australia, care a suferit o intoxicație cu cianură în urma unui tratament îndelungat cu extracte din sâmburi de caise. Bărbatul se vindecase de cancer la prostată și urma tratamentul pentru a preveni revenirea cancerului. Timp de cinci ani, acesta și-a auto-admninistrat zilnic două lingurițe de extract de sâmburi de caise și trei comprimate de Novodalin - un supliment pe bază de sâmburi de fructe, ceea ce înseamnă că ingera zilnic 17,32 mg de cianură - de 20 de ori limita acceptată.
Efectele acestui tratament asupra sănătății sale a fost observat cu ocazia unei intervenții chirurgicale de rutină. În sângele pacientului s-a găsit un nivel periculos de tiocianat - un bioprodus al descompunerii cianurii, precum și hipoxie - deprivare de oxigen. Hipoxia în condițiile anesteziei generale este o afecțiune ce pune în pericol viața pacientului. În urma întreruperii tratamentului cu suplimente din sâmbure de caise, saturația cu oxigen a sângelui periferic a revenit la normal.
Din păcate, bărbatul a continuat să-și administreze tratamentul „miraculos”, în pofida sfaturilor medicilor și a faptul că suferă de intoxicație cronică cu cianură.
Cianura are ca efect în organismul uman imposibilitatea țesuturilor de a utiliza oxigenul din corp. Persoana intoxicată va experimenta stări de greață, dureri de cap, oboseală, confuzie și rău general. Expunerea pe termen lung duce la simptome ca stări de inconștiență, scăderea presiunii arteriale, insuficiență pulmonară, comă și, în cele din urmă, decesul.
„Tratamentul auto-administrat este periculos pentru că nu vizează doze precise, iar pacientul se bazează pe presupusele efecte benefice, ignorând efecte adverse”, a declarat Dr. Alex Konstantatos, medicul care l-a tratat pe bărbatul australian.
Sursa: IFLScience
Actualizat la 13-09-2017 | Vizite: 90 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1