Aspirina ar putea scădea riscul general de cancer
Aspirina este bine cunoscută pentru beneficiile ei variate când vine vorba de sănătate, iar un studiu recent, condus de cercetătorii de la Universitatea Harvard, indică faptul că medicamentul ar putea scădea riscul dezvoltării cancerului.
Conform acestui studiu, consumul regulat de aspirină ar reduce riscul de cancer, în general cu 3 procente, în principal datorită efectelor sale asupra cancerului colorectal și asupra altor tumori ale tractului gastrointestinal.
În timp ce oamenii de știință cunosc deja impactul aspirinei asupra acestor tipuri de cancere și asupra altor tipuri de tumori, studiul estimează pentru prima dată efectele secundare asupra riscului general al dezvoltării maladiei.
Pentru a investiga impactul aspirinei, cercetătorii au examinat două studii americane diferite – Nurses’ Health Study (1980-2010) și Health Professionals Follow-Up Study (1986-2012) – care conțin datele a aproximativ 136,000 de participanți, adunate timp de 32 de ani.
Descoperirile, raportate în JAMA Oncology, sugerează că folosirea regulată a aspirinei reduce riscul de cancer cu 19% și scade riscul dezvoltării oricărui tip de cancer gastrointestinal cu 15%.
Cu toate acestea, conform cercetătorilor, există o serie de alte tipuri de cancer asupra cărora aspirina nu are acest efect, neavând nicio influență observabilă în ceea ce privește riscurile dezvoltării cancerului de sân, de prostată sau al cancerului pulmonar.
Când aceste alte tipuri de tumori sunt luate în considerare, administrarea regulată a aspirinei reduce riscul total cu 3% în medie – poate părea scăzut, dar este cu siguranță semnificativ.
Dar ce înseamnă consumul „regulat” de aspirină, despre care se discută în studiu? Cercetătorii l-au definit ca fiind consumul de o tabletă standard sau cu doză mică, cel puțin de două ori pe săptămână. După cum arată statisticile, avantajul protector al medicamentului a apărut după o utilizare continuă pe o perioadă de 5 ani, dozele variind – de la jumătate de tabletă standard până la 1,5 tablete standard pe săptămână sau o singură tabletă cu doză mică pe zi.
„Descoperirile noastre relevă faptul că ar fi de așteptat ca utilizarea aspirinei să prevină un număr însemnat de cancere colorectale în comparație cu cele prevenite prin screening (testare precoce) și ar putea avea un avantaj semnificativ în zonele unde lipsesc resursele pentru realizarea acestor teste screening.”
Cu alte cuvinte, consumul de aspirină ar putea scădea riscul de cancer pe termen lung, dar pentru că fiecare dintre noi este diferit, este important să apelăm la sfaturile specialiștilor. În final, o persoană nu dezvoltă un tip „general” de cancer; aceasta poate suferi de un anumit tip (sau tipuri) de cancer. În acest caz, eficiența utilizării aspirinei pentru a completa alte tratamente împotriva cancerului, la fel ca și metodele de depistare, vor depinde foarte mult de organismul individului și de riscurile implicate de factori intrinseci.
„În acest moment, este necesar ca pacienții să discute cu medicii despre cât de indicată este administrarea aspirinei în prevenirea cancerului gastrointestinal, în special dacă aceștia prezintă factori de risc ce țin de istoricul familial.” consideră conducătorul studiului. „Dar acest lucru ar trebui făcut cu atenție, astfel încât să existe certitudinea că pacienții sunt bine informați în legătură cu potențialele efecte secundare ale tratamentului regulat cu aspirină, iar aceștia trebuie să își continue testele screening. Mai mult decât atât, aspirina nu trebuie privită ca fiind un substitut al colonoscopiei sau al altor tipuri de teste pentru depistarea precoce a cancerului.”
Conform acestui studiu, consumul regulat de aspirină ar reduce riscul de cancer, în general cu 3 procente, în principal datorită efectelor sale asupra cancerului colorectal și asupra altor tumori ale tractului gastrointestinal.
În timp ce oamenii de știință cunosc deja impactul aspirinei asupra acestor tipuri de cancere și asupra altor tipuri de tumori, studiul estimează pentru prima dată efectele secundare asupra riscului general al dezvoltării maladiei.
Pentru a investiga impactul aspirinei, cercetătorii au examinat două studii americane diferite – Nurses’ Health Study (1980-2010) și Health Professionals Follow-Up Study (1986-2012) – care conțin datele a aproximativ 136,000 de participanți, adunate timp de 32 de ani.
Descoperirile, raportate în JAMA Oncology, sugerează că folosirea regulată a aspirinei reduce riscul de cancer cu 19% și scade riscul dezvoltării oricărui tip de cancer gastrointestinal cu 15%.
Cu toate acestea, conform cercetătorilor, există o serie de alte tipuri de cancer asupra cărora aspirina nu are acest efect, neavând nicio influență observabilă în ceea ce privește riscurile dezvoltării cancerului de sân, de prostată sau al cancerului pulmonar.
Când aceste alte tipuri de tumori sunt luate în considerare, administrarea regulată a aspirinei reduce riscul total cu 3% în medie – poate părea scăzut, dar este cu siguranță semnificativ.
Dar ce înseamnă consumul „regulat” de aspirină, despre care se discută în studiu? Cercetătorii l-au definit ca fiind consumul de o tabletă standard sau cu doză mică, cel puțin de două ori pe săptămână. După cum arată statisticile, avantajul protector al medicamentului a apărut după o utilizare continuă pe o perioadă de 5 ani, dozele variind – de la jumătate de tabletă standard până la 1,5 tablete standard pe săptămână sau o singură tabletă cu doză mică pe zi.
„Descoperirile noastre relevă faptul că ar fi de așteptat ca utilizarea aspirinei să prevină un număr însemnat de cancere colorectale în comparație cu cele prevenite prin screening (testare precoce) și ar putea avea un avantaj semnificativ în zonele unde lipsesc resursele pentru realizarea acestor teste screening.”
Cu alte cuvinte, consumul de aspirină ar putea scădea riscul de cancer pe termen lung, dar pentru că fiecare dintre noi este diferit, este important să apelăm la sfaturile specialiștilor. În final, o persoană nu dezvoltă un tip „general” de cancer; aceasta poate suferi de un anumit tip (sau tipuri) de cancer. În acest caz, eficiența utilizării aspirinei pentru a completa alte tratamente împotriva cancerului, la fel ca și metodele de depistare, vor depinde foarte mult de organismul individului și de riscurile implicate de factori intrinseci.
„În acest moment, este necesar ca pacienții să discute cu medicii despre cât de indicată este administrarea aspirinei în prevenirea cancerului gastrointestinal, în special dacă aceștia prezintă factori de risc ce țin de istoricul familial.” consideră conducătorul studiului. „Dar acest lucru ar trebui făcut cu atenție, astfel încât să existe certitudinea că pacienții sunt bine informați în legătură cu potențialele efecte secundare ale tratamentului regulat cu aspirină, iar aceștia trebuie să își continue testele screening. Mai mult decât atât, aspirina nu trebuie privită ca fiind un substitut al colonoscopiei sau al altor tipuri de teste pentru depistarea precoce a cancerului.”
Actualizat la 11-03-2016 | Vizite: 94 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1