Aproximativ 6 din 10 persoane cu mutații asociate cancerului nu dezvoltă cancer
Autor: Domșa Dariana | actualizat la 15-12-2025
Cercetările recent publicate au descoperit că majoritatea persoanelor fără cancer de peste 60 de ani poartă minimum 100 de miliarde de celule care adăpostesc cel puțin o mutație oncogenă. În lumina noilor cercetări, este de remarcat că majoritatea oamenilor nu vor fi diagnosticați cu cancer de-a lungul vieții.
Cercetarea, publicată în Aging and Cancer, a implicat o meta-analiză a datelor de secvențiere publicate anterior asupra țesuturilor normale, pe care cercetătorii le-au folosit pentru a clasifica mutațiile somatice sau mutațiile care apar după fertilizarea ovulelor, pe baza prezenței lor în cancer și pentru a prezenta cantitatea de celule cu mutații asociate cancerului la indivizi fără cancer. „Celulele corpului acumulează mutații de-a lungul vieții, înaintarea în vârstă fiind asociată cu o creștere a numărului celulelor oncogene. Cercetarea actuală subliniază faptul că nu toate mutațiile vor provoca cancer, astfel că mutațiile celulare vor trebui privite într-o altă lumină”, explică autorul studiului, James DeGregori, profesor de biochimie și genetică moleculară și directorul adjunct al Centrului de Cancer al Universității din Colorado
Utilizând limbajul de programare Python, oamenii de știință au reușit să extragă date adecvate din cercetări anterioare și să creeze cadre de date pentru a clasifica mutațiile în funcție de gene, țesuturi și vârsta indivizilor la care apar, printre alți factori. Rezultatele au arătat că mutațiile oncogene pot fi extrem de răspândite în anumite tipuri de țesut, inclusiv în piele, colon și esofag.
„Unele țesuturi pot fi absolut dominate de aceste mutații”, spune DeGregori. „Dar dacă te uiți la esofag, de exemplu, jumătate din el este încărcat cu mutații NOTCH1, care rareori contribuie la cancer la nefumători. Deci, testarea acestei mutații nu este cu adevărat utilă dacă majoritatea dintre noi avem mutațiile și rareori duc la cancer".
Un alt subiect de interes, spune DeGregori, va fi studierea motivului pentru care unele țesuturi au o apariție atât de mare de mutații oncogene, dar o rată relativ scăzută a cancerului, în timp ce alte tipuri de țesut au un nivel relativ scăzut de mutații oncogene. Autorii spun că cercetările viitoare ar putea continua să studieze care mutații oncogene sunt cel mai probabil să contribuie la cancer.
sursa: Science Daily
foto: news.cuanschutz.edu
Actualizat la 15-12-2025 | Vizite: 510 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării