Antibioticele luate pe termen lung ar putea crește riscul de cancer de colon
Autor: Costin Oana | actualizat la 05-04-2025
Administrarea antibioticelor pe termen lung la adulți ar putea crește riscul apariției precursorilor cancerului de colon, respectiv polipii de colon. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în jurnalul medical Gut, iar administrarea îndelungată a antibioticelor s-ar putea adăuga factorilor de risc deja cunoscuți pentru această boală:
Mai multe despre cancerul de colon găsiți în acest articol.
Deși studii anterioare au mai sugerat legătura dintre antibiotice și cancerul de colon, acestea au constat doar în monitorizări de scurtă durată ale participanților.
De aceea, autorii acestui studiu au apelat la o bază de date amplă, realizată în cadrul unui studiu în care starea de sănătate a 121 700 de asistente medicale a fost monitorizată din 1976, femeile având vârste cuprinse între 30 și 55 de ani la debutul studiului respectiv. Din 2 în 2 ani răspundeau la chestionare privind stilul de viață (de exemplu, dacă fumau sau aveau activitate fizică), informații demografice, istoric medical și evoluția bolilor. Din 4 în 4 ani, răspundeau și la întrebări vizând obiceiurile alimentare.
Din totalul de participante, doar 16 642 au oferit informații despre administrarea de antibiotice și făcuseră cel puțin o colonoscopie în perioada 2004-2010. Pe durata studiului, 1195 de cazuri de polipi colonici au fost descoperite.
Analizând datele, cercetătorii au observat că antibioticele luate în ultimii 4 ani nu erau asociate cu cancerul de colon, în schimb administrarea prelungită din trecut da – persoanele care luaseră antibiotic timp de 2-3 luni între 20 și 40 de ani aveau un risc cu 36% mai mare de a dezvolta polipi colonici față de cei care nu luaseră antibiotice pe termen lung.
Riscul era cu 69% mai mare în cazul femeilor care luaseră antibiotic cel puțin 2 luni între 40 și 60 de ani.
Corelația s-a păstrat indiferent de gradul de risc de cancer al polipilor colonici.
O explicație pentru aceste rezultate ar fi efectul negativ al antibioticelor asupra bacteriilor din intestine (microbiomul), care duce la modificarea numărului și tipurilor de bacterii, ceea ce determină apariția unor procese metabolice sau patologice.
Pentru că studiul este observațional, nu se pot trage concluzii în privința relației cauză-efect între administrarea prelungită de antibiotice și cancerul de colon. De aceea sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate și înțelegerea mai profundă a relației dintre antibiotice și cancerul de colon.
Sursa: Medical News Today
- lipsa activității fizice;
- consumul scăzut de fructe și legume;
- obezitatea sau supraponderabilitatea;
- consumul de alcool.
Mai multe despre cancerul de colon găsiți în acest articol.
Deși studii anterioare au mai sugerat legătura dintre antibiotice și cancerul de colon, acestea au constat doar în monitorizări de scurtă durată ale participanților.
De aceea, autorii acestui studiu au apelat la o bază de date amplă, realizată în cadrul unui studiu în care starea de sănătate a 121 700 de asistente medicale a fost monitorizată din 1976, femeile având vârste cuprinse între 30 și 55 de ani la debutul studiului respectiv. Din 2 în 2 ani răspundeau la chestionare privind stilul de viață (de exemplu, dacă fumau sau aveau activitate fizică), informații demografice, istoric medical și evoluția bolilor. Din 4 în 4 ani, răspundeau și la întrebări vizând obiceiurile alimentare.
Din totalul de participante, doar 16 642 au oferit informații despre administrarea de antibiotice și făcuseră cel puțin o colonoscopie în perioada 2004-2010. Pe durata studiului, 1195 de cazuri de polipi colonici au fost descoperite.
Analizând datele, cercetătorii au observat că antibioticele luate în ultimii 4 ani nu erau asociate cu cancerul de colon, în schimb administrarea prelungită din trecut da – persoanele care luaseră antibiotic timp de 2-3 luni între 20 și 40 de ani aveau un risc cu 36% mai mare de a dezvolta polipi colonici față de cei care nu luaseră antibiotice pe termen lung.
Riscul era cu 69% mai mare în cazul femeilor care luaseră antibiotic cel puțin 2 luni între 40 și 60 de ani.
Corelația s-a păstrat indiferent de gradul de risc de cancer al polipilor colonici.
O explicație pentru aceste rezultate ar fi efectul negativ al antibioticelor asupra bacteriilor din intestine (microbiomul), care duce la modificarea numărului și tipurilor de bacterii, ceea ce determină apariția unor procese metabolice sau patologice.
Pentru că studiul este observațional, nu se pot trage concluzii în privința relației cauză-efect între administrarea prelungită de antibiotice și cancerul de colon. De aceea sunt necesare studii suplimentare pentru confirmarea acestor rezultate și înțelegerea mai profundă a relației dintre antibiotice și cancerul de colon.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 05-04-2025 | Vizite: 851 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1