Administrarea de aspirină se corelează cu o reducere a riscului de cancer digestiv
Cea mai mare și mai complexă analiză despre legătura dintre aspirină și cancerele tractului digestiv a arătat că aspirina se corelează cu o scădere semnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului intestinal, dar și a altor cancere, spre exemplu cancerul pancreatic și hepatic. Rezultatele au fost publicate în revista Annals of Oncology și au arătat că reducerea riscului de cancer ar fi între 22% și 38%.
Recent, a fost sugerat că aspirina este corelată cu scăderea riscului de dezvoltare a cancerului intestinal. Analize mai mici au descoperit o legătură între aspirină și scăderea riscului de cancer esofagian și gastric.
Analiza a inclus 113 studii observaționale, publicate până în anul 2019. Dintre acestea, 45 de studii s-au centrat pe cancerul intestinal, având în total 156.000 pacienți. Pe lângă cancerul intestinal, alte tipuri de cancer investigate au fost cancerul de cap și gât, cancerul esofagian, gastric (și de cardie), hepatic, cancerul biliar și al tractului biliar și cel pancreatic. Rezultatele au arătat că administrarea regulată a aspirinei, adică cel puțin 1 sau 2 tablete de aspirină pe săptămână, se asociază cu o reducere a riscului de dezvoltare a acestor cancere, cu excepția cancerului de cap și gât.
Administrarea de aspirină s-a corelat cu un risc mai redus cu 27% de cancer intestinal (45 studii), 33% de cancer esofagian (13 studii), 39% de cancer gastric de cardie (10 studii), 36% de cancer gastric (14 studii), 38% de cancere hepato-biliare (5 studii) și 22% de cancer pancreatic (15 studii). Niciunul din cele 10 studii despre cancerul de cap și gât nu au arătat o reducere a riscului de dezvoltare a acestor tipuri de neoplazii în prezența tratamentului cu aspirină.
Oamenii de știință prevăd aproximativ 175. 000 de decese din cauza cancerului intestinal în anul 2020, în Europa. Dintre acestea, aproximativ 100.000 vor surveni la persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. Dacă presupunem că administrarea regulată de aspirină crește cu 25-50% la această categorie de vârstă, atunci ar putea fi evitate între 5.000-7.000 de decese din cauza cancerului intestinal și între 12.000-18.000 de cazuri noi. Rezultatele trebuie susținute și întărite de alte studii care să arate că într-adevăr aspirina determină reducerea riscului de cancer.
Apoi, cercetătorii au analizat efectele aspirinei asupra cancerului intestinal din punct de vedere al dozei și al duratei administrării. Ei au studiat cele trei variante de doze: doză scăzută (100 mg), doză moderată (325 mg) și doză crescută (500 mg), în combinație cu frecvența administrării aspirinei (de câte ori pe zi, pe săptămâna sau pe luna). Rezultatele au arătat că riscul de cancer se reducea cu creșterea dozei de aspirină. Astfel, o doză de aspirină între 75 mg și 100 mg pe zi s-a corelat cu o reducere de 10% a riscului de dezvoltare a cancerului, față de cei care nu au luat aspirină. De asemenea, o doză de 325 mg de aspirină pe zi s-a corelat cu o reducere de 35% a riscului de cancer, în timp ce o doză de 500 mg pe zi s-a asociat cu o reducere de 50%. Trebuie ținut cont de faptul că procentele pentru doza crescută de aspirină se bazează doar pe câteva studii.
În comparație cu persoanele care nu luau aspirină în mod regulat, riscul de cancer intestinal a scăzut la cei care aveau tratament regulat cu aspirina iar riscul s-a menținut redus până la 10 ani de zile. Riscul s-a redus cu 4% după 1 an, cu 11% după 3 ani, 19% după 5 ani și 29%, după 10 ani.
Rezultatele sugerează un efect benefic al aspirinei în prevenția cancerului intestinal și a altor cancere de tract digestiv. Rezultatele pentru cancerul intestinal, pancreatic și esofagian se aseamănă cu dovezile științifice provenite din studii clinice despre aspirină în prevenția bolii cardiovasculare.
În ceea ce privește cancerul pancreatic, persoanele care luau aspirină în mod regulat aveau un risc mai scăzut cu 25% după 5 ani.
Totuși, administrarea de aspirină pentru prevenția oricărui tip de cancer trebuie făcută doar după un consult cu medicul specialist, care va calcula riscul individual al fiecărui pacient. Riscul individual este influențat de vârstă, sex, istoric de cancer în familie sau la o persoană de grad 1. Cu cât riscul calculat este mai mare, cu atât beneficiul aspirinei este mai mare.
Printre efectele adverse ale aspirinei se numără hemoragiile, atât la nivelul stomacului cât și a altor organe si părți din organism.
sursa: Science Daily
Recent, a fost sugerat că aspirina este corelată cu scăderea riscului de dezvoltare a cancerului intestinal. Analize mai mici au descoperit o legătură între aspirină și scăderea riscului de cancer esofagian și gastric.
Analiza a inclus 113 studii observaționale, publicate până în anul 2019. Dintre acestea, 45 de studii s-au centrat pe cancerul intestinal, având în total 156.000 pacienți. Pe lângă cancerul intestinal, alte tipuri de cancer investigate au fost cancerul de cap și gât, cancerul esofagian, gastric (și de cardie), hepatic, cancerul biliar și al tractului biliar și cel pancreatic. Rezultatele au arătat că administrarea regulată a aspirinei, adică cel puțin 1 sau 2 tablete de aspirină pe săptămână, se asociază cu o reducere a riscului de dezvoltare a acestor cancere, cu excepția cancerului de cap și gât.
Administrarea de aspirină s-a corelat cu un risc mai redus cu 27% de cancer intestinal (45 studii), 33% de cancer esofagian (13 studii), 39% de cancer gastric de cardie (10 studii), 36% de cancer gastric (14 studii), 38% de cancere hepato-biliare (5 studii) și 22% de cancer pancreatic (15 studii). Niciunul din cele 10 studii despre cancerul de cap și gât nu au arătat o reducere a riscului de dezvoltare a acestor tipuri de neoplazii în prezența tratamentului cu aspirină.
Oamenii de știință prevăd aproximativ 175. 000 de decese din cauza cancerului intestinal în anul 2020, în Europa. Dintre acestea, aproximativ 100.000 vor surveni la persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. Dacă presupunem că administrarea regulată de aspirină crește cu 25-50% la această categorie de vârstă, atunci ar putea fi evitate între 5.000-7.000 de decese din cauza cancerului intestinal și între 12.000-18.000 de cazuri noi. Rezultatele trebuie susținute și întărite de alte studii care să arate că într-adevăr aspirina determină reducerea riscului de cancer.
Apoi, cercetătorii au analizat efectele aspirinei asupra cancerului intestinal din punct de vedere al dozei și al duratei administrării. Ei au studiat cele trei variante de doze: doză scăzută (100 mg), doză moderată (325 mg) și doză crescută (500 mg), în combinație cu frecvența administrării aspirinei (de câte ori pe zi, pe săptămâna sau pe luna). Rezultatele au arătat că riscul de cancer se reducea cu creșterea dozei de aspirină. Astfel, o doză de aspirină între 75 mg și 100 mg pe zi s-a corelat cu o reducere de 10% a riscului de dezvoltare a cancerului, față de cei care nu au luat aspirină. De asemenea, o doză de 325 mg de aspirină pe zi s-a corelat cu o reducere de 35% a riscului de cancer, în timp ce o doză de 500 mg pe zi s-a asociat cu o reducere de 50%. Trebuie ținut cont de faptul că procentele pentru doza crescută de aspirină se bazează doar pe câteva studii.
În comparație cu persoanele care nu luau aspirină în mod regulat, riscul de cancer intestinal a scăzut la cei care aveau tratament regulat cu aspirina iar riscul s-a menținut redus până la 10 ani de zile. Riscul s-a redus cu 4% după 1 an, cu 11% după 3 ani, 19% după 5 ani și 29%, după 10 ani.
Rezultatele sugerează un efect benefic al aspirinei în prevenția cancerului intestinal și a altor cancere de tract digestiv. Rezultatele pentru cancerul intestinal, pancreatic și esofagian se aseamănă cu dovezile științifice provenite din studii clinice despre aspirină în prevenția bolii cardiovasculare.
În ceea ce privește cancerul pancreatic, persoanele care luau aspirină în mod regulat aveau un risc mai scăzut cu 25% după 5 ani.
Totuși, administrarea de aspirină pentru prevenția oricărui tip de cancer trebuie făcută doar după un consult cu medicul specialist, care va calcula riscul individual al fiecărui pacient. Riscul individual este influențat de vârstă, sex, istoric de cancer în familie sau la o persoană de grad 1. Cu cât riscul calculat este mai mare, cu atât beneficiul aspirinei este mai mare.
Printre efectele adverse ale aspirinei se numără hemoragiile, atât la nivelul stomacului cât și a altor organe si părți din organism.
sursa: Science Daily
Actualizat la 27-04-2020 | Vizite: 94 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1