Administrarea de aspirină se corelează cu o reducere a riscului de cancer digestiv
Cea mai mare și mai complexă analiză despre legătura dintre aspirină și cancerele tractului digestiv a arătat că aspirina se corelează cu o scădere semnificativă a riscului de dezvoltare a cancerului intestinal, dar și a altor cancere, spre exemplu cancerul pancreatic și hepatic. Rezultatele au fost publicate în revista Annals of Oncology și au arătat că reducerea riscului de cancer ar fi între 22% și 38%.
Recent, a fost sugerat că aspirina este corelată cu scăderea riscului de dezvoltare a cancerului intestinal. Analize mai mici au descoperit o legătură între aspirină și scăderea riscului de cancer esofagian și gastric.
Analiza a inclus 113 studii observaționale, publicate până în anul 2019. Dintre acestea, 45 de studii s-au centrat pe cancerul intestinal, având în total 156.000 pacienți. Pe lângă cancerul intestinal, alte tipuri de cancer investigate au fost cancerul de cap și gât, cancerul esofagian, gastric (și de cardie), hepatic, cancerul biliar și al tractului biliar și cel pancreatic. Rezultatele au arătat că administrarea regulată a aspirinei, adică cel puțin 1 sau 2 tablete de aspirină pe săptămână, se asociază cu o reducere a riscului de dezvoltare a acestor cancere, cu excepția cancerului de cap și gât.
Administrarea de aspirină s-a corelat cu un risc mai redus cu 27% de cancer intestinal (45 studii), 33% de cancer esofagian (13 studii), 39% de cancer gastric de cardie (10 studii), 36% de cancer gastric (14 studii), 38% de cancere hepato-biliare (5 studii) și 22% de cancer pancreatic (15 studii). Niciunul din cele 10 studii despre cancerul de cap și gât nu au arătat o reducere a riscului de dezvoltare a acestor tipuri de neoplazii în prezența tratamentului cu aspirină.
Oamenii de știință prevăd aproximativ 175. 000 de decese din cauza cancerului intestinal în anul 2020, în Europa. Dintre acestea, aproximativ 100.000 vor surveni la persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. Dacă presupunem că administrarea regulată de aspirină crește cu 25-50% la această categorie de vârstă, atunci ar putea fi evitate între 5.000-7.000 de decese din cauza cancerului intestinal și între 12.000-18.000 de cazuri noi. Rezultatele trebuie susținute și întărite de alte studii care să arate că într-adevăr aspirina determină reducerea riscului de cancer.
Apoi, cercetătorii au analizat efectele aspirinei asupra cancerului intestinal din punct de vedere al dozei și al duratei administrării. Ei au studiat cele trei variante de doze: doză scăzută (100 mg), doză moderată (325 mg) și doză crescută (500 mg), în combinație cu frecvența administrării aspirinei (de câte ori pe zi, pe săptămâna sau pe luna). Rezultatele au arătat că riscul de cancer se reducea cu creșterea dozei de aspirină. Astfel, o doză de aspirină între 75 mg și 100 mg pe zi s-a corelat cu o reducere de 10% a riscului de dezvoltare a cancerului, față de cei care nu au luat aspirină. De asemenea, o doză de 325 mg de aspirină pe zi s-a corelat cu o reducere de 35% a riscului de cancer, în timp ce o doză de 500 mg pe zi s-a asociat cu o reducere de 50%. Trebuie ținut cont de faptul că procentele pentru doza crescută de aspirină se bazează doar pe câteva studii.
În comparație cu persoanele care nu luau aspirină în mod regulat, riscul de cancer intestinal a scăzut la cei care aveau tratament regulat cu aspirina iar riscul s-a menținut redus până la 10 ani de zile. Riscul s-a redus cu 4% după 1 an, cu 11% după 3 ani, 19% după 5 ani și 29%, după 10 ani.
Rezultatele sugerează un efect benefic al aspirinei în prevenția cancerului intestinal și a altor cancere de tract digestiv. Rezultatele pentru cancerul intestinal, pancreatic și esofagian se aseamănă cu dovezile științifice provenite din studii clinice despre aspirină în prevenția bolii cardiovasculare.
În ceea ce privește cancerul pancreatic, persoanele care luau aspirină în mod regulat aveau un risc mai scăzut cu 25% după 5 ani.
Totuși, administrarea de aspirină pentru prevenția oricărui tip de cancer trebuie făcută doar după un consult cu medicul specialist, care va calcula riscul individual al fiecărui pacient. Riscul individual este influențat de vârstă, sex, istoric de cancer în familie sau la o persoană de grad 1. Cu cât riscul calculat este mai mare, cu atât beneficiul aspirinei este mai mare.
Printre efectele adverse ale aspirinei se numără hemoragiile, atât la nivelul stomacului cât și a altor organe si părți din organism.
sursa: Science Daily
Recent, a fost sugerat că aspirina este corelată cu scăderea riscului de dezvoltare a cancerului intestinal. Analize mai mici au descoperit o legătură între aspirină și scăderea riscului de cancer esofagian și gastric.
Analiza a inclus 113 studii observaționale, publicate până în anul 2019. Dintre acestea, 45 de studii s-au centrat pe cancerul intestinal, având în total 156.000 pacienți. Pe lângă cancerul intestinal, alte tipuri de cancer investigate au fost cancerul de cap și gât, cancerul esofagian, gastric (și de cardie), hepatic, cancerul biliar și al tractului biliar și cel pancreatic. Rezultatele au arătat că administrarea regulată a aspirinei, adică cel puțin 1 sau 2 tablete de aspirină pe săptămână, se asociază cu o reducere a riscului de dezvoltare a acestor cancere, cu excepția cancerului de cap și gât.
Administrarea de aspirină s-a corelat cu un risc mai redus cu 27% de cancer intestinal (45 studii), 33% de cancer esofagian (13 studii), 39% de cancer gastric de cardie (10 studii), 36% de cancer gastric (14 studii), 38% de cancere hepato-biliare (5 studii) și 22% de cancer pancreatic (15 studii). Niciunul din cele 10 studii despre cancerul de cap și gât nu au arătat o reducere a riscului de dezvoltare a acestor tipuri de neoplazii în prezența tratamentului cu aspirină.
Oamenii de știință prevăd aproximativ 175. 000 de decese din cauza cancerului intestinal în anul 2020, în Europa. Dintre acestea, aproximativ 100.000 vor surveni la persoane cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani. Dacă presupunem că administrarea regulată de aspirină crește cu 25-50% la această categorie de vârstă, atunci ar putea fi evitate între 5.000-7.000 de decese din cauza cancerului intestinal și între 12.000-18.000 de cazuri noi. Rezultatele trebuie susținute și întărite de alte studii care să arate că într-adevăr aspirina determină reducerea riscului de cancer.
Apoi, cercetătorii au analizat efectele aspirinei asupra cancerului intestinal din punct de vedere al dozei și al duratei administrării. Ei au studiat cele trei variante de doze: doză scăzută (100 mg), doză moderată (325 mg) și doză crescută (500 mg), în combinație cu frecvența administrării aspirinei (de câte ori pe zi, pe săptămâna sau pe luna). Rezultatele au arătat că riscul de cancer se reducea cu creșterea dozei de aspirină. Astfel, o doză de aspirină între 75 mg și 100 mg pe zi s-a corelat cu o reducere de 10% a riscului de dezvoltare a cancerului, față de cei care nu au luat aspirină. De asemenea, o doză de 325 mg de aspirină pe zi s-a corelat cu o reducere de 35% a riscului de cancer, în timp ce o doză de 500 mg pe zi s-a asociat cu o reducere de 50%. Trebuie ținut cont de faptul că procentele pentru doza crescută de aspirină se bazează doar pe câteva studii.
În comparație cu persoanele care nu luau aspirină în mod regulat, riscul de cancer intestinal a scăzut la cei care aveau tratament regulat cu aspirina iar riscul s-a menținut redus până la 10 ani de zile. Riscul s-a redus cu 4% după 1 an, cu 11% după 3 ani, 19% după 5 ani și 29%, după 10 ani.
Rezultatele sugerează un efect benefic al aspirinei în prevenția cancerului intestinal și a altor cancere de tract digestiv. Rezultatele pentru cancerul intestinal, pancreatic și esofagian se aseamănă cu dovezile științifice provenite din studii clinice despre aspirină în prevenția bolii cardiovasculare.
În ceea ce privește cancerul pancreatic, persoanele care luau aspirină în mod regulat aveau un risc mai scăzut cu 25% după 5 ani.
Totuși, administrarea de aspirină pentru prevenția oricărui tip de cancer trebuie făcută doar după un consult cu medicul specialist, care va calcula riscul individual al fiecărui pacient. Riscul individual este influențat de vârstă, sex, istoric de cancer în familie sau la o persoană de grad 1. Cu cât riscul calculat este mai mare, cu atât beneficiul aspirinei este mai mare.
Printre efectele adverse ale aspirinei se numără hemoragiile, atât la nivelul stomacului cât și a altor organe si părți din organism.
sursa: Science Daily
Actualizat la 27-04-2020 | Vizite: 69 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării