„Nasul electronic” care depistează cu precizie cancerele greu de detectat
Autor: Dr. Marcoci Alexandra | actualizat la 04-06-2025
Dispozitivul realizat utilizează inteligența artificială pentru a descifra amestecul de compuși organici volatili care sunt emiși de către celulele din probele de sânge și poate servi drept o metodă de screening non-invazivă pentru cancerele care ridică de obicei probleme în ceea ce privește un diagnostic precis.
Deși este un studiu aflat în primele faze, rezultatele par promițătoare. Datele reliefează faptul că se pot identifica aceste tipuri de tumori atât în stadii avansate cât și în stadii inițiale. Dacă dezvoltarea dispozitvului va fi ajustată la contextele clinice în mod adecvat, ar putea deveni un test care să fie realizabil în momentul prelevării probelor de sânge pentru analizele de rutină.
Acest dispozitiv olfactiv electronic, e-nose, este echipat cu un sistem cu nanosenzori calibrați să detecteze structura compușilor organici volatili emanați de celule. Studii anterioare au demonstrat că acești compuși, eliberați de la nivelul țesuturilor și plasmei persoanelor care suferă de cancer ovarian, sunt diferiți față de cei eliberați în cazul unor tumori benigne.
În cadrul celor 93 de pacienți incluși în studiu se identifică următoarele grupe:
- 20 de pacienți cu tumori ovariene maligne
- 20 de pacienți cu tumori ovariene benigne
- 20 de persoane în grupul de control fără cancer
- 13 pacienți cu tumori pancreatice maligne
- 10 pacienți cu tumori pancreatice benigne
- 10 persoane în grupul de control fără cancer
Senzorii au putut discerne între compușii organici volatili în cadrul cancerului ovarian cu o acuratețe de 95% iar în cadrul cancerului pancreatic cu o acuratețe de 90%. Dispozitivul a identificat și 8 pacienți aflați în stadii inițiale de boală într-un mod corect.
Modul în care această tehnologie de recunoaștere funcționează este similar cu modul în care propriul miros al oamenilor își îndeplinește rolul. Practic, un amestec de diverși compuși face creierul să identifice ce miroase mai exact. Calibrarea și antrenarea dispozitivului pentru a recunoaște compușii asociați în mod frecvent cu celulele maligne și a-i diferenția de cei asociați cu țesuturile normale, s-au realizat în 20 de minute, uneori chiar și mai puțin.
Pe același prototip s-a acordat și o bursă pentru realizarea unui dispozitiv care să detecteze persoanele infectate cu SARS-COV2 și COVID-19.
sursa: Science Daily
Actualizat la 04-06-2025 | Vizite: 426 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării