Un nou pas în descoperirea unui tratament pentru cancer
Autor: Sirețeanu Luiza Maria | actualizat la 03-12-2025
Oamenii de știință au făcut un pas uriaș în căutarea unui remediu pentru cancer – au descoperit din greșeală că proteina malariei poate fi o adevărată armă împotriva bolii.
Cercetătorii danezi căutau o modalitatea de a proteja femeile gravide de infecția cu malarie care poate provoca multe probleme deoarece atacă placenta. Dar, în același timp, ei au descoperit că aceeași proteină atacă și celulele canceroase.
Oamenii de știință au combinat proteina malariei (care este utilizată în vaccin ca să poată pătrunde în celulele organismului) cu o toxină (care poate pătrunde în celulele canceroase, distrugându-le).
Proteina malariei se prinde mereu de un carbohidrat care „o asigură” că placenta crește repede; la fel se întâmplă și în cazul celulelor canceroase: proteina este atrasă de același carbohidrat, iar, după ce se prinde de el, toxina este eliberată în celula canceroasă și astfel, aceasta din urmă este distrusă.
Ali Salanti de la Universitatea din Copenhaga descrie care sunt similaritățile dintre o placentă și o tumoră: placenta este un organ care în doar câteva luni de zile se dezvoltă din niște celule și ajunge să cântărească în jur de un kilogram. Rolul ei este acela de a-i asigura fătului oxigenul și nutrimentele de care are nevoie. În același mod și la fel de repede se dezvoltă și tumorile.
Întreg procesul a fost deja testat pe șoarecii bolnavi de cancer, iar rezultatele au fost publicate în jurnalul Cancer Cell. Cercetătorii speră că vor putea începe să testeze noile descoperiri și pe oameni în următorii patru ani.
Cea mai importantă întrebare care necesită răspuns este dacă asocierea dintre proteina malariei și toxină va funcționa și în cazul oamenilor și dacă organismul uman va putea suporta doza fără să dezvolte reacții adverse.
În testele pe șoareci s-a descoperit că această asociere a redus limfoamele non-Hodgkin cu aproximativ un sfert din dimensiunea inițială. Cancerul de prostată a fost eliminat în totalitate la doi din șase șoareci, iar cinci din șase șoareci au fost ținuți în viață deși aveau metastaze osoase (comparativ cu grupul șoarecilor de referință unde au murit toți).
Sursa: The Independent
Actualizat la 03-12-2025 | Vizite: 690 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului