Un nou dispozitiv pentru depistarea cancerului oral cu o mai mare precizie
Un dispozitiv neinvaziv ar putea permite medicilor să depisteze țesutul canceros de la nivelul cavității orale cu o mai mare precizie și într-un timp mai scurt.
Incidența cancerului oral a crescut considerabil; depistarea acestuia înainte de a se răspândi crește șansele de supraviețuire, însă doar 30% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii incipiente.
În majoritatea cazurilor apar leziuni la nivelul cavității bucale, însă este greu sau imposibil de diferențiat cu ochiul liber leziunile benigne de cele canceroase. Astfel, sunt recomandate biopsiile, care de multe ori sunt inutile. Deși uneori țesutul verificat prin biopsie este benign, țesutul învecinat care nu a fost analizat poate fi canceros și poate rămâne nediagnosticat.
Dispozitivul are la bază o tehnică numită imagistică de fluorescență a duratei de viață (FLIM) și a fost dezvoltat în cadrul Universității A&M din Texas. Permite măsurarea și vizualizarea modificărilor biochimice de la nivelul țesutului epitelial oral ce ar putea degenera spre cancer. Măsurarea acestor modificări specifice permite diferențierea leziunilor precanceroase de cele canceroase și benigne de la nivelul cavității bucale.
Are forma unui microscop de dimensiuni mici, ușor de manevrat, ce analizează modificările structurale și moleculare ale țesutului. Dispozitivul nu este primul care utilizează această tehnică, însă este adaptat pentru detectarea cancerului oral și nu necesită substanțe de contrast, ci doar florescența naturală a compușilor din țesutului măsurat: colagen, nicotinamida adenin dinucleotidă (NADH) și flavin-adenin-dinucleotida (FAD). În țesutul canceros acestea reaționează într-un anumit fel: reduc intensitatea fluorescenței în prezența celulelor precanceroase și modifică spectrul de fluorescență în prezența țesutului malign. Ulterior, informația biologică este transmisă la un computer, tradusă și afișată prin intermediul unor coduri de culoare: țesutul benign este afișat verde, iar cel canceros sau precanceros, roșu.
Dispozitivul urmează a fi testat în studii clinice pentru stabilirea nivelului de eficiență și pentru a putea fi utilizat pe scară largă în practica medicală.
Sursa: Medical Xpress
Incidența cancerului oral a crescut considerabil; depistarea acestuia înainte de a se răspândi crește șansele de supraviețuire, însă doar 30% dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii incipiente.
În majoritatea cazurilor apar leziuni la nivelul cavității bucale, însă este greu sau imposibil de diferențiat cu ochiul liber leziunile benigne de cele canceroase. Astfel, sunt recomandate biopsiile, care de multe ori sunt inutile. Deși uneori țesutul verificat prin biopsie este benign, țesutul învecinat care nu a fost analizat poate fi canceros și poate rămâne nediagnosticat.
Dispozitivul are la bază o tehnică numită imagistică de fluorescență a duratei de viață (FLIM) și a fost dezvoltat în cadrul Universității A&M din Texas. Permite măsurarea și vizualizarea modificărilor biochimice de la nivelul țesutului epitelial oral ce ar putea degenera spre cancer. Măsurarea acestor modificări specifice permite diferențierea leziunilor precanceroase de cele canceroase și benigne de la nivelul cavității bucale.
Are forma unui microscop de dimensiuni mici, ușor de manevrat, ce analizează modificările structurale și moleculare ale țesutului. Dispozitivul nu este primul care utilizează această tehnică, însă este adaptat pentru detectarea cancerului oral și nu necesită substanțe de contrast, ci doar florescența naturală a compușilor din țesutului măsurat: colagen, nicotinamida adenin dinucleotidă (NADH) și flavin-adenin-dinucleotida (FAD). În țesutul canceros acestea reaționează într-un anumit fel: reduc intensitatea fluorescenței în prezența celulelor precanceroase și modifică spectrul de fluorescență în prezența țesutului malign. Ulterior, informația biologică este transmisă la un computer, tradusă și afișată prin intermediul unor coduri de culoare: țesutul benign este afișat verde, iar cel canceros sau precanceros, roșu.
Dispozitivul urmează a fi testat în studii clinice pentru stabilirea nivelului de eficiență și pentru a putea fi utilizat pe scară largă în practica medicală.
Sursa: Medical Xpress
Actualizat la 06-11-2025 | Vizite: 827 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului