Tratamentul oncologic la final de viață crește spitalizările și reduce accesul la îngrijire paliativă
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 29-09-2025
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la MD Anderson Cancer Center și publicat în Journal of Clinical Oncology a analizat impactul utilizării tratamentului sistemic anticanceros în ultimele 30 de zile de viață. Concluziile evidențiază o asociere clară între astfel de intervenții și o serie de evenimente medicale nedorite, inclusiv spitalizări frecvente, internări în terapie intensivă și o utilizare redusă a îngrijirii paliative prin hospice.
Deși utilizarea chimioterapiei clasice în apropierea sfârșitului vieții a scăzut în ultimii ani, în paralel a crescut utilizarea imunoterapiilor și terapiilor țintite. Aceste noi tratamente, deși promițătoare în stadii mai timpurii, pot genera consecințe negative atunci când sunt administrate în ultimele zile de viață.
Utilizarea excesivă a acestor terapii la sfârșitul vieții este considerată o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații etice și de calitate a vieții atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Despre studiu
Analiza s-a bazat pe datele SEER-Medicare, acoperind un eșantion de 315.089 adulți americani cu vârsta peste 66 de ani, diagnosticați cu diverse tipuri de cancer și decedați între 2015 și 2020. Studiul a inclus doar pacienți cu acoperire Medicare partea D (fără Medicare Advantage) și a evaluat utilizarea:
- chimioterapiei citotoxice,
- imunoterapiei,
- terapiilor țintite,
- combinărilor acestora.
Obiectivul principal
Investigarea relației dintre administrarea tratamentelor sistemice anticanceroase în ultimele 30 de zile de viață și utilizarea serviciilor medicale acute, precum și a îngrijirilor paliative prin hospice.
Rezultate
Dintre toți pacienții analizați, 7,6% (n = 23.970) au primit tratament anticanceros sistemic în ultimele 30 de zile de viață. Distribuția tratamentelor a fost:
- 50,6% chimioterapie citotoxică,
- 20,8% imunoterapie,
- 18% terapii țintite,
- 10,6% combinații terapeutice.
Riscuri crescute asociate cu utilizarea tratamentelor
Comparativ cu pacienții care nu au primit tratament în ultimele 30 de zile, cei care au primit au prezentat:
- De 3 ori mai multe vizite la urgență (raport de șanse = 3,05; interval de încredere 95%: 2,95–3,15),
- De 2,6 ori mai multe spitalizări (raport de șanse = 2,64; interval de încredere 95%: 2,56–2,72),
- De 1,8 ori mai multe internări în terapie intensivă (raport de șanse = 1,78; interval de încredere 95%: 1,72–1,83),
- De 2 ori mai multe decese în spital (raport de șanse = 2,02; interval de încredere 95%: 1,96–2,08),
- Utilizare redusă a serviciilor hospice (raport de șanse = 0,51; interval de încredere 95%: 0,50–0,53).
Toate tipurile de tratament analizate au fost asociate cu o utilizare crescută a resurselor medicale și o scădere a accesului la îngrijirea paliativă. Toate asocierile au fost statistic semnificative (P < 0,001).
Implicații și recomandări
Dr. Kerin Adelson, autorul principal, atrage atenția asupra nevoii urgente de a revizui practicile de îngrijire la sfârșitul vieții. Adminstrarea de tratamente agresive în ultimele zile de viață poate avea efecte dăunătoare asupra calității vieții, determinând suferință inutilă, spitalizări frecvente și decese în medii impersonale, departe de familie.
MD Anderson a inițiat schimbări structurale și de practică pentru a reduce utilizarea excesivă a chimioterapiei în rândul pacienților terminali. Un element central al acestei inițiative este colaborarea strânsă cu pacienții și familiile acestora pentru a discuta despre prognostic, opțiuni de îngrijire și dorințele legate de sfârșitul vieții.
Concluzie
Acest studiu evidențiază importanța reevaluării tratamentelor administrate la sfârșitul vieții și subliniază riscurile asociate cu utilizarea sistemică a terapiilor anticanceroase în ultimele 30 de zile. Este esențial ca politicile de sănătate și protocoalele clinice să încurajeze abordări centrate pe pacient, care respectă demnitatea, confortul și preferințele personale, în detrimentul intervențiilor medicale inutile și agresive.
Actualizat la 29-09-2025 | Vizite: 57 | bibliografie
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut