Tratamentul oncologic la final de viață crește spitalizările și reduce accesul la îngrijire paliativă
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 29-09-2025
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la MD Anderson Cancer Center și publicat în Journal of Clinical Oncology a analizat impactul utilizării tratamentului sistemic anticanceros în ultimele 30 de zile de viață. Concluziile evidențiază o asociere clară între astfel de intervenții și o serie de evenimente medicale nedorite, inclusiv spitalizări frecvente, internări în terapie intensivă și o utilizare redusă a îngrijirii paliative prin hospice.
Deși utilizarea chimioterapiei clasice în apropierea sfârșitului vieții a scăzut în ultimii ani, în paralel a crescut utilizarea imunoterapiilor și terapiilor țintite. Aceste noi tratamente, deși promițătoare în stadii mai timpurii, pot genera consecințe negative atunci când sunt administrate în ultimele zile de viață.
Utilizarea excesivă a acestor terapii la sfârșitul vieții este considerată o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații etice și de calitate a vieții atât pentru pacienți, cât și pentru familiile acestora.
Despre studiu
Analiza s-a bazat pe datele SEER-Medicare, acoperind un eșantion de 315.089 adulți americani cu vârsta peste 66 de ani, diagnosticați cu diverse tipuri de cancer și decedați între 2015 și 2020. Studiul a inclus doar pacienți cu acoperire Medicare partea D (fără Medicare Advantage) și a evaluat utilizarea:
- chimioterapiei citotoxice,
- imunoterapiei,
- terapiilor țintite,
- combinărilor acestora.
Obiectivul principal
Investigarea relației dintre administrarea tratamentelor sistemice anticanceroase în ultimele 30 de zile de viață și utilizarea serviciilor medicale acute, precum și a îngrijirilor paliative prin hospice.
Rezultate
Dintre toți pacienții analizați, 7,6% (n = 23.970) au primit tratament anticanceros sistemic în ultimele 30 de zile de viață. Distribuția tratamentelor a fost:
- 50,6% chimioterapie citotoxică,
- 20,8% imunoterapie,
- 18% terapii țintite,
- 10,6% combinații terapeutice.
Riscuri crescute asociate cu utilizarea tratamentelor
Comparativ cu pacienții care nu au primit tratament în ultimele 30 de zile, cei care au primit au prezentat:
- De 3 ori mai multe vizite la urgență (raport de șanse = 3,05; interval de încredere 95%: 2,95–3,15),
- De 2,6 ori mai multe spitalizări (raport de șanse = 2,64; interval de încredere 95%: 2,56–2,72),
- De 1,8 ori mai multe internări în terapie intensivă (raport de șanse = 1,78; interval de încredere 95%: 1,72–1,83),
- De 2 ori mai multe decese în spital (raport de șanse = 2,02; interval de încredere 95%: 1,96–2,08),
- Utilizare redusă a serviciilor hospice (raport de șanse = 0,51; interval de încredere 95%: 0,50–0,53).
Toate tipurile de tratament analizate au fost asociate cu o utilizare crescută a resurselor medicale și o scădere a accesului la îngrijirea paliativă. Toate asocierile au fost statistic semnificative (P < 0,001).
Implicații și recomandări
Dr. Kerin Adelson, autorul principal, atrage atenția asupra nevoii urgente de a revizui practicile de îngrijire la sfârșitul vieții. Adminstrarea de tratamente agresive în ultimele zile de viață poate avea efecte dăunătoare asupra calității vieții, determinând suferință inutilă, spitalizări frecvente și decese în medii impersonale, departe de familie.
MD Anderson a inițiat schimbări structurale și de practică pentru a reduce utilizarea excesivă a chimioterapiei în rândul pacienților terminali. Un element central al acestei inițiative este colaborarea strânsă cu pacienții și familiile acestora pentru a discuta despre prognostic, opțiuni de îngrijire și dorințele legate de sfârșitul vieții.
Concluzie
Acest studiu evidențiază importanța reevaluării tratamentelor administrate la sfârșitul vieții și subliniază riscurile asociate cu utilizarea sistemică a terapiilor anticanceroase în ultimele 30 de zile. Este esențial ca politicile de sănătate și protocoalele clinice să încurajeze abordări centrate pe pacient, care respectă demnitatea, confortul și preferințele personale, în detrimentul intervențiilor medicale inutile și agresive.
Actualizat la 29-09-2025 | Vizite: 71 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului