Poate influența religia calitatea vieții bolnavilor de cancer?
O serie de trei meta-analize publicate în jurnalul Cancer sugerează că religia și spiritualitatea ar putea influența pozitiv starea de sănătate spirituală, mentală și socială a pacienților diagnosticați cu cancer. Conform studiilor, aproximativ 69% dintre pacienții cu cancer își îndreaptă atenția și asupra credinței și rugăciunii.
Meta-analizele au fost realizate de către Societatea Americană de Cancer și au integrat datele provenite de la aproximativ 44.000 de pacienți.
O analiză s-a axat pe efectele spiritualității și credinței asupra sănătății spirituale și a dus la concluzia că pacienții cu înclinații mai mari în aceasă direcție au prezentat o calitate mai bună a vieții și o mai bună abilitate de a realiza anumite activități zilnice. În schimb, nu au fost semnalate legături între comportamentul religios, meditație, participarea la activități din această categorie și starea fizică de sănătate.
Cea de-a doua analiză a integrat posibilele efecte ale credinței asupra sănătății mentale și a arătat că aceasta este mai mult legată de aspectele emoționale și spirituale ale religiei și mai puțin de comportamentul religios și aspectele cognitive. Sănătatea mentală a fost asociată cu reducerea anxietății, depresiei sau a stresului.
A treia meta-analiză s-a axat pe cercetarea conexiunii dintre credință și sănătatea socială. Astfel, pacienții cu o credință religioasă mai puternică au prezentat o mai bună capacitate de a întreține și dezvolta relații sociale în ciuda efectelor negative cauzate de boală.
Cercetătorii menționează că efectele acestei posibile relații pot fi bidirecționale: religia și spiritualitatea ar putea influența sănătatea sau sănătatea ar putea influența religia și spiritualitatea, fiind necesare studii suplimentare în acest sens.
Sursa: Medical News Today
Meta-analizele au fost realizate de către Societatea Americană de Cancer și au integrat datele provenite de la aproximativ 44.000 de pacienți.
O analiză s-a axat pe efectele spiritualității și credinței asupra sănătății spirituale și a dus la concluzia că pacienții cu înclinații mai mari în aceasă direcție au prezentat o calitate mai bună a vieții și o mai bună abilitate de a realiza anumite activități zilnice. În schimb, nu au fost semnalate legături între comportamentul religios, meditație, participarea la activități din această categorie și starea fizică de sănătate.
Cea de-a doua analiză a integrat posibilele efecte ale credinței asupra sănătății mentale și a arătat că aceasta este mai mult legată de aspectele emoționale și spirituale ale religiei și mai puțin de comportamentul religios și aspectele cognitive. Sănătatea mentală a fost asociată cu reducerea anxietății, depresiei sau a stresului.
A treia meta-analiză s-a axat pe cercetarea conexiunii dintre credință și sănătatea socială. Astfel, pacienții cu o credință religioasă mai puternică au prezentat o mai bună capacitate de a întreține și dezvolta relații sociale în ciuda efectelor negative cauzate de boală.
Cercetătorii menționează că efectele acestei posibile relații pot fi bidirecționale: religia și spiritualitatea ar putea influența sănătatea sau sănătatea ar putea influența religia și spiritualitatea, fiind necesare studii suplimentare în acest sens.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 10-08-2025 | Vizite: 979 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology