Indicele nutrițional prognostic prezice evoluția pacienților cu carcinom hepatocelular tratați cu atezolizumab și bevacizumab

Un studiu realizat în cadrul sistemului Chang Gung Memorial Hospital (Taiwan) și publicat în Journal of Clinical and Translational Hepatology (2025) a analizat valoarea indicelui nutrițional prognostic (Prognostic Nutritional Index – PNI) în prezicerea rezultatelor clinice la pacienții cu carcinom hepatocelular (CHC) nerezecabil tratați în primă linie cu atezolizumab și bevacizumab. Cercetarea arată că statusul imun-nutrițional de bază influențează semnificativ supraviețuirea și toleranța la tratament.

Rezumat

• PNI ≥45 s-a asociat cu supraviețuire globală semnificativ mai lungă comparativ cu PNI <45.

• Pacienții cu PNI crescut au avut rată de răspuns obiectiv mai mare și mai puține reacții adverse severe.

• PNI a fost un factor prognostic independent pentru supraviețuirea globală, chiar după ajustarea pentru alți factori clinici și tumorali.

• PNI nu s-a asociat independent cu supraviețuirea fără progresie.

Context

Carcinomul hepatocelular reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică la nivel global, cu aproximativ 800.000 de decese anual. Majoritatea pacienților sunt diagnosticați în stadii intermediare sau avansate, când opțiunile curative sunt limitate. Introducerea combinației atezolizumab (inhibitor PD-L1) și bevacizumab (anticorp anti-VEGF) a schimbat standardul terapeutic în CHC avansat, demonstrând beneficii clare de supraviețuire comparativ cu sorafenib.

În paralel, numeroase studii au evidențiat rolul statusului nutrițional și inflamator în evoluția cancerelor. Indicele nutrițional prognostic (PNI), calculat pe baza albuminei serice și a numărului total de limfocite, reflectă atât rezerva nutrițională, cât și competența imună a pacientului. Deși PNI este bine validat în CHC precoce, datele privind utilitatea sa în contextul imunoterapiei moderne erau limitate.

Despre studiul actual

Design și populație

Studiul a avut un design retrospectiv, multicentric, incluzând pacienți cu CHC nerezecabil tratați cu atezolizumab și bevacizumab între noiembrie 2020 și iunie 2023. Analiza finală a inclus 362 de pacienți, dintre care 201 au îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru analiza inițială.

Pentru a reduce biasul de selecție, autorii au utilizat propensity score matching (PSM), obținând două grupuri echilibrate:

• 65 pacienți cu PNI <45

• 65 pacienți cu PNI ≥45

Definirea PNI

PNI a fost calculat conform formulei standard:
PNI = [10 × albumina serică (g/dL)] + [0,005 × numărul total de limfocite (/mm³)]

Un prag de 45 a fost utilizat pentru clasificarea pacienților, în concordanță cu literatura anterioară.

Evaluarea răspunsului și siguranței

• Răspunsul tumoral a fost evaluat imagistic conform criteriilor RECIST modificate.

• Rata de răspuns obiectiv (ORR) a inclus răspuns complet și parțial.

• Reacțiile adverse asociate tratamentului au fost monitorizate și clasificate conform severității, cu accent pe evenimentele de grad ≥3.

Analiză statistică

• Supraviețuirea globală și supraviețuirea fără progresie au fost estimate prin metoda Kaplan–Meier.

• Analizele univariate și multivariate au fost realizate cu modele de regresie Cox, ajustând pentru factori precum invazia vasculară, alfa-fetoproteina, tratamentele concomitente și terapiile ulterioare.

Rezultate

Caracteristici inițiale

După PSM, cele două grupuri au fost bine echilibrate din punct de vedere al:

• vârstei,

• funcției hepatice (Child-Pugh A/B),

• stadiului BCLC,

• prezenței metastazelor extrahepatice,

• indicelui de masă corporală și raportului neutrofile/limfocite.

Răspunsul la tratament

• Rata de răspuns obiectiv a fost semnificativ mai mare în grupul cu PNI ≥45:
  38,4% vs. 20,0%; p = 0,037

• Rata de control al bolii nu a diferit semnificativ între grupuri.

Reacții adverse

• Incidența reacțiilor adverse severe (grad ≥3) a fost:
  10,8% în grupul PNI ≥45 vs. 24,6% în grupul PNI <45 (p = 0,039)

• Cele mai frecvente toxicități severe au fost legate de afectarea funcției hepatice și hiperbilirubinemie.

Supraviețuire

• Supraviețuirea globală mediană după PSM:
  16,7 luni (PNI ≥45) vs. 7,9 luni (PNI <45); p = 0,009

• În analiza multivariată, PNI ≥45 a fost un predictor independent de supraviețuire:
  Hazard ratio 0,574; interval de încredere 95%: 0,353–0,933; p = 0,025

• Supraviețuirea fără progresie a fost numeric mai lungă în grupul cu PNI crescut (4,8 vs. 3,0 luni), dar diferența nu a atins semnificație statistică.

Concluzii

Acest studiu demonstrează că indicele nutrițional prognostic este un biomarker simplu, accesibil și relevant clinic pentru pacienții cu carcinom hepatocelular avansat tratați cu atezolizumab și bevacizumab. Un PNI crescut se asociază cu:

• răspuns terapeutic mai bun,

• supraviețuire globală prelungită,

• toleranță mai bună la tratament,

• acces crescut la terapii ulterioare.

Integrarea PNI în evaluarea de rutină ar putea îmbunătăți stratificarea riscului și deciziile terapeutice, iar studiile viitoare ar trebui să exploreze dacă intervențiile nutriționale proactive pot modifica prognosticul pacienților cu PNI scăzut.