Dieta și exercițiile fizice îmbunătățesc eficiența chimioterapiei la copiii cu cancer
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 28-09-2025
Potrivit unui studiu recent publicat în jurnalul Pediatrics Research, dieta și activitatea fizică au potențialul de a crește eficiența tratamentelor oncologice, respectiv de a reduce consecințele pe termen lung ale chimioterapiei la populația pediatrică.
Aceste descoperiri au rolul de a încuraja stabilirea unor strategii pentru a echilibra balanța energetică – o combinație între alimentație și exerciții fizice – care pot fi implementate cu succes în timpul tratamentului oncologic, nu doar pentru a controla sau a trata obezitatea.
Cercetătorii au inclus în analiză 67 de studii – 32 de studii clinice la pacienții pediatrici, respectiv date provenind de la mai multe cohorte de pacienți pediatrici diagnosticați cu diferite forme de cancer, precum leucemie limfoblastică acută, rabdomiosarcom și tumori cerebrale.
Relația dintre dietă plus exercițiu fizic și efectele sale pozitive asupra prognosticului bolii canceroase la pacienții cu obezitate reprezintă un subiect de mare interes în domeniul cercetării medicale, însă puține lucruri se cunosc până în prezent la pacienții pediatrici tratați pentru cancer.
În timp ce adoptarea unei alimentații sănătoase este încurajată atât pe parcursul, dar și după tratamentul anti-cancer, intervențiile dietetice specifice nu sunt de rutină în planul terapeutic al pacienților oncologici de vârstă pediatrică. Mai ales în ceea ce privește activitatea fizică, clinicienii devin foarte precauți atunci când prescriu un regim de exerciții fizice.
Scopul acestei meta-analize subliniază importanța optimizării dietei și creșterii gradului de activitate fizică, și nu doar ca strategii pentru reducerea obezitățiii cum se pune accentul în prezent. Potrivit rezultatelor obținute, modificarea dietei sau suplimentarea activității fizice moderate, pot imbunătăți eficacitatea chimioterapiei independent de efectele acestor strategii asupra greutății corporale la pacienți.
Obezitatea, o consecință a globalizării ce capătă un caracter epidemic în ultimele decenii și un factor major de risc pentru mai multe forme de cancere, este tot mai prevalentă la populația pediatrică din toată lumea.
Activitatea fizică este esențială pentru controlul obezității și ameliorarea calității vieții, dar alegerea unui protocol de exerciții fizice specific pentru pacienții oncologici constituie o provocare pentru clinicieni. Conform afirmațiilor lui Keri Schadler, co-autor al studiulu, sunt numeroși factori care trebuie luați în calcul atunci când se dorește prescrierea unui regim de activitate fizică, inclusiv tipul tumorii, localizarea acesteia, starea de sănătate a pacientului, frecvența, durata și intensitatea exercițiilor etc. Un lucru este clar, „activitatea fizică pe durata tratamentului anti-cancer este sigură și îmbunătățește condiția fizică a pacienților,” punctează Schadler.
Sursa: News-Medical.Net
Aceste descoperiri au rolul de a încuraja stabilirea unor strategii pentru a echilibra balanța energetică – o combinație între alimentație și exerciții fizice – care pot fi implementate cu succes în timpul tratamentului oncologic, nu doar pentru a controla sau a trata obezitatea.
Cercetătorii au inclus în analiză 67 de studii – 32 de studii clinice la pacienții pediatrici, respectiv date provenind de la mai multe cohorte de pacienți pediatrici diagnosticați cu diferite forme de cancer, precum leucemie limfoblastică acută, rabdomiosarcom și tumori cerebrale.
Relația dintre dietă plus exercițiu fizic și efectele sale pozitive asupra prognosticului bolii canceroase la pacienții cu obezitate reprezintă un subiect de mare interes în domeniul cercetării medicale, însă puține lucruri se cunosc până în prezent la pacienții pediatrici tratați pentru cancer.
În timp ce adoptarea unei alimentații sănătoase este încurajată atât pe parcursul, dar și după tratamentul anti-cancer, intervențiile dietetice specifice nu sunt de rutină în planul terapeutic al pacienților oncologici de vârstă pediatrică. Mai ales în ceea ce privește activitatea fizică, clinicienii devin foarte precauți atunci când prescriu un regim de exerciții fizice.
Scopul acestei meta-analize subliniază importanța optimizării dietei și creșterii gradului de activitate fizică, și nu doar ca strategii pentru reducerea obezitățiii cum se pune accentul în prezent. Potrivit rezultatelor obținute, modificarea dietei sau suplimentarea activității fizice moderate, pot imbunătăți eficacitatea chimioterapiei independent de efectele acestor strategii asupra greutății corporale la pacienți.
Obezitatea, o consecință a globalizării ce capătă un caracter epidemic în ultimele decenii și un factor major de risc pentru mai multe forme de cancere, este tot mai prevalentă la populația pediatrică din toată lumea.
- Potrivit dovezilor existente până în acest moment, pacienții cu obezitate de vârstă pediatrică ce au fost diagnosticați cu leucemie sau tumori osoase au un prognostic sumbru în ceea ce privește supraviețuirea.
- Cercetările indică de asemenea la pacienții cu obezitate o rată mai crescută a recidivei și a rezistenței la tratamentele oncologice.
- Concluziile studiului de față aduc în discuție inclusiv nevoia unei abordări multifactoriale a tratamentului anti-cancer la pacienții cu predispoziție genetică pentru obezitate.
Activitatea fizică este esențială pentru controlul obezității și ameliorarea calității vieții, dar alegerea unui protocol de exerciții fizice specific pentru pacienții oncologici constituie o provocare pentru clinicieni. Conform afirmațiilor lui Keri Schadler, co-autor al studiulu, sunt numeroși factori care trebuie luați în calcul atunci când se dorește prescrierea unui regim de activitate fizică, inclusiv tipul tumorii, localizarea acesteia, starea de sănătate a pacientului, frecvența, durata și intensitatea exercițiilor etc. Un lucru este clar, „activitatea fizică pe durata tratamentului anti-cancer este sigură și îmbunătățește condiția fizică a pacienților,” punctează Schadler.
Sursa: News-Medical.Net
Actualizat la 28-09-2025 | Vizite: 897 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului