Corelații între cancer și evoluția infecției SARS-CoV-2

Pentru a cerceta cât mai în amănunt efectele infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2, o echipă de cercetători de la Universitatea din Michigan a analizat rolul tipului de cancer, localizarea acestuia în organism, stadializarea, tipul de tratament și numărul de doze de vaccin administrate împotriva COVID-19 asupra prognosticului.

Studiul, publicat recent în cadrul The Preprint Server for Health Sciences, a avut un lot de 259. 893 de participanți preluați din baza de date a Universității din Michigan și selectați pe baza unui test pentru COVID-19. Dintre aceștia, 41.218 de persoane au prezentat un diagnostic pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2 în perioada cuprinsă între 10 martie 2020 și 2 februarie 2022. Mai mult decât atât, 10.266 de persoane dintre cele infectate au avut un diagnostic de cancer stabilit în trecut sau în prezent.

Cercetătorii au investigat relația dintre diagnosticul de cancer și anumite tipuri de evoluție pentru boala COVID-19: probabilitatea de internare în spital asociată cu infecția SARS-CoV-2, internare în cadrul unei unități de terapie intensivă, survenirea unui deces în primele 60 de zile și COVID-19 cu evoluție severă. Drept variabile legate de patologia oncologică, cercetătorii au luat în considerare fiecare tip de cancer diagnosticat, stadiul tumoral de evoluție, tipul și momentul tratamentului pentru cancer. De asemenea, participanții au fost clasificați și în funcție de statutul de vaccinat sau nevaccinat împotriva virusului SARS-CoV-2.

Rezultatele studiului au subliniat efectul negativ al patologiilor oncologice asupra evoluției COVID-19: pacienții cu cancer au prezentat simptome de boală COVID-19 severă, cu o rată crescută de spitalizare asociată cu infecția SARS-CoV-2 și cu rate mari de deces în primele 60 de zile. În plus, un diagnostic de cancer stabilit în istoricul îndepărtat al pacientului, cu mai mult de trei ani în urmă, nu a fost corelat semnificativ cu efecte negative ale bolii, fiind important pentru studiu doar diagnosticul recent de patologie oncologică.

Tratamentul pentru cancer sub forma chimioterapiei a fost, de asemenea, corelat cu efecte negative asupra evoluției COVID-19, indiferent de tipul de cancer diagnosticat. Cele mai mari rate de deces s-au înregistrat la pacienți aflați sub terapie în ultimii trei ani, cu toate că s-au observat efecte negative și în cazul celor cu tratament de chimioterapie realizat cu mai mult de trei ani în urmă. este important de menționat faptul că terapia prin conduită chirurgicală și radioterapie nu au fost corelate semnificativ cu o agravare a prognosticului pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2.

Rezultatele au conturat și o ierarhie a tipurilor de cancer în funcție de severitate bolii respiratorie: cazurile de cancer pulmonar și de cancere hematologice au înregistrat cele mai mari rate de spitalizare pentru boala COVID-19, pentru internarea și decesul în cadrul unei unități de terapie intensivă. Prin comparație, cancerul de sân, cancerul de prostată și melanomul cutanat nu au fost legate de efecte negative asupra prognosticului.

Administrarea vaccinului împotriva COVID-19 în rândul persoanelor cu cancer a scăzut semnificativ frecvența celor patru scenarii de evoluție pentru COVID-19, indiferent de tipul de cancer, de tratament și de stadializare. Cu toate acestea, patologia oncologică a agravat prognosticul, pacienții cu cancer vaccinați fiind expuși unui risc mult mai mare pentru complicații severe față de pacienții sănătoși și vaccinați.

sursa: News Medical
foto: goodbishop/Shutterstock