Chimioterapia în perioada copilăriei poate afecta fertilitatea în viața adultă?
Autor: Acasandrei Mihaela | actualizat la 25-03-2025
Un studiu recent publicat în The Lancet Oncology a analizat efectele chimioterapicelor moderne utilizate pentru tratarea diferitelor tipuri de cancer asupra fertilității la femeile și bărbații care au supraviețuit afecțiunilor oncologice din copilărie.
În condițiile prezente, un procent mai mare de 80% dintre copiii și adolescenții care au suferit de cancer înainte de a împlini vârsta de 21 de ani supraviețuiesc pe termen lung datorită avansurilor realizate de către medicina modernă în tratamentul afecțiunilor oncologice. Astfel, atenția este direcționată către posibilele efecte secundare ale chimioterapiei asupra fertilității adulților aflați în remisiune.
Studii anterioare au evidențiat posibile efecte adverse ale agenților alchilanți și a antibioticelor intercalante între bazele ADN vizavi de posibilitatea pacientului oncologic de a procrea. Acest studiu și-a propus să evalueze impactul chimioterapicelor din generația nouă asupra fertilității la ambele sexe. În cadrul studiului au fost analizate efectele a 14 tipuri de medicamente (busulfan, carmustine, carboplatin, cisplatin, clorambucil, clormetine, ciclofosfamide, dacarbazină, ifosfamidă,lomustine, melfalan, procarbazină, temozolomide, tepadină), la persoane care nu au fost supuse radioterapiei la nivelul pelvisului și al craniului.
Cercetarea s-a realizat pe o cohortă de 10,938 supraviețuitori consecutiv chimioterapiei și 3949 frați/surori, inclusă în Childhood Cancer Survivor Study. Aceștia au fost evaluați ulterior după 8, respectiv 10 ani de la includerea în cadrul studiului.
La finalul studiului, nu au fost remarcate efecte semnificative ale terapiei cu chimioterapicele incluse în analiză asupra fertilității la femei. Doze crescute ale agențiolor alkilanți contemporani și a cisplatinei au fost asociate însă cu o probabilitate mai redusă la bărbați de a genera o sarcină.
Aceste asocieri necesită însă investigații suplimentare. Între timp se recomandă crioprezervarea spermatozoizilor și a ovocitelor la indivizii post-pubertari înaintea inițierii chimioterapiei pentru a crește șansele de concepere la vârsta adultă.
În condițiile prezente, un procent mai mare de 80% dintre copiii și adolescenții care au suferit de cancer înainte de a împlini vârsta de 21 de ani supraviețuiesc pe termen lung datorită avansurilor realizate de către medicina modernă în tratamentul afecțiunilor oncologice. Astfel, atenția este direcționată către posibilele efecte secundare ale chimioterapiei asupra fertilității adulților aflați în remisiune.
Studii anterioare au evidențiat posibile efecte adverse ale agenților alchilanți și a antibioticelor intercalante între bazele ADN vizavi de posibilitatea pacientului oncologic de a procrea. Acest studiu și-a propus să evalueze impactul chimioterapicelor din generația nouă asupra fertilității la ambele sexe. În cadrul studiului au fost analizate efectele a 14 tipuri de medicamente (busulfan, carmustine, carboplatin, cisplatin, clorambucil, clormetine, ciclofosfamide, dacarbazină, ifosfamidă,lomustine, melfalan, procarbazină, temozolomide, tepadină), la persoane care nu au fost supuse radioterapiei la nivelul pelvisului și al craniului.
Cercetarea s-a realizat pe o cohortă de 10,938 supraviețuitori consecutiv chimioterapiei și 3949 frați/surori, inclusă în Childhood Cancer Survivor Study. Aceștia au fost evaluați ulterior după 8, respectiv 10 ani de la includerea în cadrul studiului.
La finalul studiului, nu au fost remarcate efecte semnificative ale terapiei cu chimioterapicele incluse în analiză asupra fertilității la femei. Doze crescute ale agențiolor alkilanți contemporani și a cisplatinei au fost asociate însă cu o probabilitate mai redusă la bărbați de a genera o sarcină.
Aceste asocieri necesită însă investigații suplimentare. Între timp se recomandă crioprezervarea spermatozoizilor și a ovocitelor la indivizii post-pubertari înaintea inițierii chimioterapiei pentru a crește șansele de concepere la vârsta adultă.
Actualizat la 25-03-2025 | Vizite: 871 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology