Cele mai eficiente abordări nutriționale pentru disconfortul gastro-intestinal în timpul terapiei oncologice
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 29-08-2025
Cercetătorii de la University of Illinois Urbana-Champaign au evaluat sistematic eficiența intervențiilor nutriționale în reducerea simptomelor gastrointestinale apărute în timpul tratamentelor oncologice. Cercetarea, realizată conform standardelor PRISMA, a inclus 139 de studii clinice randomizate cu un total de 10.832 pacienți.
Simptomele gastrointestinale afectează aproximativ 81% dintre pacienții oncologici în timpul terapiei, cele mai frecvente fiind: greață, vărsături, diaree, mucozită și constipație. Acestea afectează calitatea vieții, pot limita dozele terapeutice și contribuie la malnutriție. Strategiile clasice medicamentoase pot avea eficiență limitată, costuri mari și nu sunt personalizate.
Terapia nutrițională medicală a devenit o opțiune promițătoare, fiind mai accesibilă și mai adaptabilă pacientului. Totuși, intervențiile nutriționale orientate doar spre aport caloric, fără abordarea simptomelor specifice, pot fi ineficiente.
Despre studiu
Scopul studiului a fost evaluarea eficacității intervențiilor nutriționale (suplimente nutritive, suplimentare orală și consiliere nutrițională) în ameliorarea simptomelor gastrointestinale în timpul tratamentului oncologic.
Metodologie
- Au fost analizate 139 studii randomizate (126 pentru suplimente nutritive, 9 pentru suplimente orale și 6 pentru consiliere nutrițională).
- Total pacienți: 10.832 (9.572 suplimente, 722 suplimente orale, 538 consiliere).
- Simptome evaluate: greață, vărsături, diaree, constipație, mucozită, anorexie, balonare, dureri abdominale, ileus, flatulență.
- Analiza cantitativă a inclus parametri de incidență, severitate și latență (timp până la defecație/gaze).
- Modelele statistice au inclus estimări ORR (raport de risc al șanselor) și Hedge’s G.
- Heterogenitatea a fost evaluată prin indicele I2, iar riscul de biais prin testele Cochrane, Begg și Egger.
Rezultate
1. Suplimentele orale (ONS)
- Nu au redus semnificativ incidența sau severitatea niciunui simptom gastrointestinal evaluat.
- Numărul mic de studii și utilizarea unor produse limitate (Enterade, Elental) sugerează că domeniul este insuficient explorat.
2. Consilierea nutrițională
- A redus incidența: constipației (ORR = 0,15), greței (0,27), diareei (0,30), anorexiei (0,37), vărsăturilor (0,49).
- Se remarcă lipsa unor date despre severitate, dar efectele pozitive indică potențialul unei abordări personalizate.
3. Suplimentarea cu nutrienți specifici
- A redus semnificativ incidența: diareei (ORR = 0,37), anorexiei (0,34), greței (0,49), vărsăturilor (0,55), constipației (0,28), mucozitei (0,63).
- A redus severitatea: mucozitei (Hedge’s G = -0,88), anorexiei (-0,68), diareei (-0,58), durerilor abdominale (-0,68), flatulenței (-0,49).
- A redus latențele intestinale: gaze (-1,16) și defecație (-1,07).
4. Eficiența pe categorii de nutrienți
- Aminoacizi (în special glutamina): eficienți pentru mucozită, anorexie, diaree, constipație.
- Probiotice și sinbiotice: reduc semnificativ diareea, greața, vărsăturile și mucozita.
- Prebiotice: efecte semnificative doar asupra mucozitei.
- Acizi grași omega-3: eficienți pentru anorexie, greață și diaree, prin reducerea inflamației și îmbunătățirea barierei intestinale.
- Plante medicinale (în special ghimbir): reduc greața, vărsăturile, mucozita.
- Minerale (în special zinc): eficienți în reducerea severității mucozitei.
Concluzii
Acest studiu oferă dovezi solide privind eficiența intervențiilor nutriționale țintite în ameliorarea simptomelor gastrointestinale induse de terapiile oncologice. În timp ce ONS rămâne o opțiune promițătoare dar insuficient explorată, suplimentarea cu nutrienți specifici și consilierea nutrițională personalizată au demonstrat beneficii semnificative.
Integrarea intervențiilor nutriționale în terapia standard oncologică ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților, reducerea efectelor adverse și susținerea continuării tratamentului.
Totodată, studiul subliniază nevoia de abordări personalizate, luând în considerare variabilitatea individuală (genetică, microbiotă, stil de viață), și evidențiază domenii insuficient studiate precum proctita, enterita și disgeuzia, care necesită cercetări suplimentare.
Actualizat la 29-08-2025 | Vizite: 56 | bibliografie
- Risc în creștere pentru cancerele secundare la supraviețuitorii oncologici: analiză pe patru decenii
- Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
- Un nou peptid derivat din bacterii fotosintetice țintește direct mitocondriile și inhibă creșterea cancerului
- Microbiomul intestinal în supraviețuirea în cancer: rolul dietei, activității fizice și factorilor clinici
- Cercetătorii identifică „divizarea ARN-ului” ca factor cheie al cancerului
- Antrenamentul de abilități Bright IDEAS-YA îmbunătățește starea psihosocială a adulților tineri cu cancer
- Inhibarea duală PTPN1/PTPN2: o strategie promițătoare pentru potențarea imunoterapiei cu celule natural killer
- Limfomul Hodgkin, redefinit: nu o creștere necontrolată, ci o maturizare celulară blocată la jumătate de drum
- Nișele fibroase timpurii inițiază mediul permisiv pentru cancer: un nou model al debutului tumoral pulmonar
- Mortalitatea prin cancer rectal în rândul adulților tineri crește accelerat, de până la trei ori mai rapid decât în cancerul de colon
- Expunerea la particule fine din aer este legată de o creștere relevantă a riscului de cancer și a decesului oncologic
- Arhitectura spațială a celulelor imune în melanom și rolul său predictiv pentru imunoterapia combinată
- Detectarea metastazelor ganglionare optimizată printr-un sistem AI „plug-and-play” cu performanțe superioare
- Studiul asociază un erbicid comun cu creșterea riscului de cancer colorectal cu debut precoce
- ADN-ul tumoral oferă indicii esențiale pentru identificarea originii cancerelor metastatice fără sediu primar cunoscut