Aspirina zilnică și prevenția cancerului colorectal: beneficii incerte și riscuri imediate

O analiză sistematică Cochrane publicată în februarie 2026 a evaluat rolul aspirinei și al altor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) în prevenția primară a cancerului colorectal la populația generală. Concluzia principală este că administrarea zilnică de aspirină nu oferă un beneficiu clar în primii 15 ani și este asociată cu un risc cert și imediat de hemoragii severe.
Cancerul colorectal reprezintă una dintre cele mai frecvente neoplazii la nivel global. Strategiile standard de prevenție includ:

• adoptarea unui stil de viață sănătos,
• participarea la programe de screening (testarea sângelui ocult în materii fecale, colonoscopie).

Pe fondul ipotezei că inflamația cronică contribuie la carcinogeneză, AINS – în special aspirina – au fost investigate ca potențiale intervenții de chimioprevenție. Totuși, echilibrul dintre posibilele beneficii oncologice și riscurile hemoragice rămâne controversat.

Metodologie

Designul analizei

Revizuirea a inclus 10 studii randomizate controlate (RCT), însumând 124.837 participanți, care au comparat aspirina cu placebo sau absența tratamentului în prevenția primară a cancerului colorectal.

Nu au fost identificate studii randomizate relevante privind alte AINS (non-aspirinice) în populația generală.

Intervenția

• Majoritatea studiilor au utilizat aspirină în doză mică (75–100 mg/zi).
• Trei studii au evaluat doze mai mari.

Rezultate evaluate

• Incidența cancerului colorectal
• Mortalitatea prin cancer colorectal
• Incidența adenoamelor colorectale
• Evenimente adverse severe
• Hemoragie extracraniană severă
• Accident vascular cerebral hemoragic

Rezultate

Incidența cancerului colorectal

• 5–10 ani: raport de risc 1,00 (interval de încredere 95% 0,81–1,24) – probabil fără diferență
• 10–15 ani: raport de risc 0,95 (interval de încredere 95% 0,77–1,17) – probabil fără diferență
• ≥15 ani: raport de risc 0,78 (interval de încredere 95% 0,67–0,91) – posibilă reducere, dar certitudine foarte scăzută

Posibilul beneficiu după 15 ani provine în principal din fazele observaționale de urmărire, unde pot apărea factori de confuzie (întreruperea tratamentului, inițierea independentă a aspirinei etc.).

Mortalitatea prin cancer colorectal

• 5–10 ani: raport de risc 1,77 (interval de încredere 95% 1,02–3,07) – posibilă creștere a mortalității (certitudine scăzută)
• 10–15 ani: fără diferență clară
• ≥15 ani: raport de șanse 0,74 (interval de încredere 95% 0,60–0,90) – posibilă reducere, dar certitudine foarte scăzută

Ipoteza unei creșteri inițiale a mortalității sugerează posibilitatea accelerării progresiei unor tumori deja existente la momentul inițial.

Adenoame colorectale

Între 5 și 10 ani, aspirina poate să nu modifice semnificativ incidența adenoamelor (raport de șanse 0,42; interval de încredere 95% 0,10–1,87), însă certitudinea este foarte scăzută.

Siguranță

• Evenimente adverse severe totale: risc relativ 1,06 (interval de încredere 95% 0,84–1,34) – probabil fără diferență
• Hemoragie extracraniană severă: risc relativ 1,59 (interval de încredere 95% 1,30–1,95) – creștere certă (evidență de înaltă certitudine)
• Accident vascular cerebral hemoragic: raport de șanse 1,40 (interval de încredere 95% 1,11–1,77) – creștere probabilă

Riscul hemoragic apare imediat după inițierea tratamentului și este prezent inclusiv la doze mici.

Interpretare

Datele sugerează un model dependent de timp:

• beneficiile oncologice sunt incerte și, dacă există, apar după peste 15 ani;
• riscurile hemoragice sunt imediate și bine documentate.

Astfel, orice potențial beneficiu tardiv trebuie evaluat în contextul riscului individual de sângerare, în special la:

• vârstnici,
• pacienți cu antecedente de ulcer sau tulburări de coagulare,
• persoane cu risc crescut de accident vascular cerebral hemoragic.

Implicații clinice

Pentru populația generală cu risc mediu, nu există dovezi suficiente pentru a recomanda aspirina exclusiv în scopul prevenirii cancerului colorectal.

Decizia trebuie integrată într-o evaluare individualizată care să ia în considerare:

• profilul cardiovascular al pacientului,
• riscul de sângerare,
• preferințele pacientului.

Abordarea viitoare în prevenție pare să se orienteze către prevenția personalizată, utilizând markeri moleculari și stratificare de risc pentru identificarea persoanelor care ar putea beneficia real de chimioprevenție.

Limitări

• Număr limitat de studii pentru unele intervale de urmărire.
• Faze observaționale tardive cu risc crescut de confuzie post-randomizare.
• Lipsa studiilor privind alte AINS în populația generală.

Concluzii

Analiza Cochrane arată că aspirina zilnică nu oferă o protecție rapidă sau certă împotriva cancerului colorectal în populația generală și este asociată cu un risc semnificativ de hemoragii severe. Beneficiile potențiale pe termen foarte lung sunt incerte și trebuie cântărite cu prudență în raport cu riscurile imediate.