Anticoncepționalele reduc riscul de apariție a cancerului endometrial
Un studiu publicat în jurnalul The Lancet Oncology a ajuns la concluzia că anticoncepționalele reprezintă un element de protecție pe termen lung împotriva cancerului endometrial.
Cancerul endometrial sau al uterului se dezvoltă pe căptușeala interioară a cavității uterine, numită endometru. Acest tip de cancer este mai răspândit la femeile cu vârste de peste 45 de ani, iar 3 din 4 cazuri se manifestă în cazul femeilor trecute de 55 de ani.
Potrivit cercetătorilor britanici efectul protector persistă și după întreruperea tratamentului anticoncepțional, astfel că o persoană care a folosit pilule contraceptive la vârsta de 20 de ani va beneficia de efectele pozitive anticancerigene chiar și la 50 de ani, când cresc riscurile de manifestare a acestui tip de cancer.
Pentru a verifica această ipoteză au fost analizate 36 de studii epidemiologice realizate atât în Europa cât și în America de Nord, Australia, Asia și Africa de Sud. Studiile au presupus observarea a mai mult de 27.000 de femei diagnosticate cu cancer endometrial și aproape 116.000 de femei sănătoase.
Calculele finale au arătat că fiecare 5 ani de administrare a pilulelor echivalează cu o reducere cu 25% a riscului de apariție a cancerului endometrial. Potrivit aceluiași studiu, efectele persistă aproximativ 30 de ani după finalizarea tratamentului, însă se diminuează în timp.
Deși de-a lungul timpului concentrația de estrogen din pilule a variat considerabil, efectele benefice au persistat. Acest lucru demonstrează că nivelul de estrogen, deși redus în unele anticoncepționale, este suficient pentru a reduce incidența cancerului endometrial.
Analiza studiilor epidemiologice a mai arătat că administrarea anticoncepționalelor în ultimii 50 de ani a ajutat la prevenirea a aproximativ 400.000 de cazuri de cancer endometrial, dintre care aproximativ 200.000 în intervalul 2005- 2014.
Cu toate acestea, unele studii arată că pilulele contraceptive pot crește riscul de apariție a cancerului de sân, de col uterin și de ficat, din cauza compoziției hormonale.
Sursa: Medical News Today
Cancerul endometrial sau al uterului se dezvoltă pe căptușeala interioară a cavității uterine, numită endometru. Acest tip de cancer este mai răspândit la femeile cu vârste de peste 45 de ani, iar 3 din 4 cazuri se manifestă în cazul femeilor trecute de 55 de ani.
Potrivit cercetătorilor britanici efectul protector persistă și după întreruperea tratamentului anticoncepțional, astfel că o persoană care a folosit pilule contraceptive la vârsta de 20 de ani va beneficia de efectele pozitive anticancerigene chiar și la 50 de ani, când cresc riscurile de manifestare a acestui tip de cancer.
Pentru a verifica această ipoteză au fost analizate 36 de studii epidemiologice realizate atât în Europa cât și în America de Nord, Australia, Asia și Africa de Sud. Studiile au presupus observarea a mai mult de 27.000 de femei diagnosticate cu cancer endometrial și aproape 116.000 de femei sănătoase.
Calculele finale au arătat că fiecare 5 ani de administrare a pilulelor echivalează cu o reducere cu 25% a riscului de apariție a cancerului endometrial. Potrivit aceluiași studiu, efectele persistă aproximativ 30 de ani după finalizarea tratamentului, însă se diminuează în timp.
Deși de-a lungul timpului concentrația de estrogen din pilule a variat considerabil, efectele benefice au persistat. Acest lucru demonstrează că nivelul de estrogen, deși redus în unele anticoncepționale, este suficient pentru a reduce incidența cancerului endometrial.
Analiza studiilor epidemiologice a mai arătat că administrarea anticoncepționalelor în ultimii 50 de ani a ajutat la prevenirea a aproximativ 400.000 de cazuri de cancer endometrial, dintre care aproximativ 200.000 în intervalul 2005- 2014.
Cu toate acestea, unele studii arată că pilulele contraceptive pot crește riscul de apariție a cancerului de sân, de col uterin și de ficat, din cauza compoziției hormonale.
Sursa: Medical News Today
Actualizat la 07-08-2025 | Vizite: 727 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
- Riscul psihosocial la copiii cu cancer: 16% dintre pacienți prezintă risc ridicat, cu impact major asupra structurii familiale
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology