Metastaze osoase

Multumesc pentru raspuns,
intrebarea v-am adresat-o pentru ca, informandu-ma despre actiunea avastin, am inteles ca oxigenul care alimenta celulele tumorii n-o s-o mai faca, asadar celulele acelea se vor necroza, cred, si ma intreb atunci ce se va intampla? pentru ca, la cum ma gandesc eu logic, niste celule vii, care nu se mai oxigeneaza si mor, intra in putrefactie, nu? Imi puteti cumva explica mecanismul?
Poate nu e prea clara intrebarea, dar credeti-ma ca azi-noapte nu m-am prea odihnit, dat fiind faptul ca am citit si efectele secundare iar acea posibila perforare a intestinului m-a dat peste cap, chiar daca stiu ca nu se va intampla, sau cel putin sper... Dimineata am vorbit la telf cu mama si era ok, dormise bine, si in afara faptului ca era putin rosie la fata( ceea ce i s-a intamplat in primele doua zile si la docetaxel, se simtea bine.
Multumesc, o zi linistita va doresc

putrefactia este un fenomen care tine mai mult de biologia ecosistemului mai mult decat de cea umana. implica degradarea unui organism de catre natura in sine, in mare parte prin bacterii care il digera. nu se intampla asta in mediul intern uman. ma tem ca intrebarile tale deja depasesc arealul medicalului si intra pe cel al biologiei celulare, care nu este domeniul meu principal, iar oricate cunostinte as avea, multe sau putine, tot nu pot sa te lamuresc mai mult decat poti sa te lamuresti singura citind pe internet orice documentar. in princiapl, celulele distruse din organism sunt degradate complet de catre sistemul imunitar, asta e principalul pe care trebuie sa il stii.

Buna ziua!
Nu pot sa nu va impartasesc voua, prietenilor mei de aici - Crytssy si domnul doctor RaulDuke - ce zi buna am avut!
In primul rand vreau sa va spun ca am aflat (dupa lupte `seculare`) de ce numarul de trombocite este in asa drastica scadere. Un medic tare dragut mi-a explicat ca celule sanguine sunt produse la nivelul sternului. La mama, sternul este mancat tot de boala si nu mai poate produce aceste celule, de aceea ele scad (acea umflatura la gat, de care va tot spuneam, nu este o adenopatie, asa cum imi spusese mie un medic rezident, ci o leziune a osului). Ni s-a recomandat sa mergem sa donam sange pentru a se face acel concentrat trombocitar si eritrocitar de care mama are atata nevoie! Am mers de dimineata eu, sora si fratele meu sa donam sange si ne tot gandeam cum sa facem sa mai adunam oameni. Din intamplare, fratele meu a inceput sa vorbeasca cu una din persoanele care venise sa doneze pentru acel bon de masa. Acel domn a fost impresionat de cazul nostru si, mai ales, emotionat ca ne-a vazut pe toti trei acolo si s-a oferit sa doneze si el pentru mama. In total 17 (!!!!!) persoane au donat astazi sange pentru mama mea!!!! E o minune! Le-am multumit cu cele mai alese cuvinte si ma voi ruga pentru ei, ca pentru mama mea. Luni, alti 10 colegi de facultate ai fratelui meu vor veni sa doneze pentru mama. Cum sa nu ma bucur?!?!

In rest, va mai spun ca ii dam mamei Arimidex. E prea devreme sa se vada rezultatele, dar noi nadajduim ca va fi bine. Mama e tot slabita, mananca foarte putin si e mereu, mereu adormita.

Si o ultima noutate, acel picior tot va trebui amputat pana la urma (dupa ce se creste numarul trombocitelor), de la jumatatea talpii.

Stiu, niciuna din aceste vesti nu este foarte buna, dar eu ma bucur asa, in nimicnicia mea, de faptul ca mai exista oameni altruisti!

Zi buna tuturor!

mama ta avea o biopsie prelevata de undeva ?

Da, domnule doctor, mama are facuta o biopsie vertebrala (a fost operata la coloana lombara pentru o decompresie nervoasa pe 6 ianuarie, cu scopul de a-si putea recapata mobilitatea, macar putin). Rezultatul este urmatorul:
``Parte moale: atrofie marcata a tesutului muscular striat. Nu se constata celule tumorale. Os: decalcificare depasita. Se observa ``umbre`` de lamele ososase si ``umbre`` de celule posibil epiteliale tumorale dispuse in plaje, ceea ce orienteaza diagnosticul spre o posibila metastaza de carciom nediferentiat. Diagnostic diferential dificil cu un plasmocitom.
A se investiga suplimentar pentru alfa-fetoproteina, antigenul carcino-embrionar, imunoelectroforeza si proteina Bence-Jones``
Mentionez ca aceste investigatii s-au facut si, inafara de antigenul carcino-embrionar (550!!!) care avea o valoare foarte mare, restul sunt in parametri normali.

buna dimineata
In sfarsit auzim si de bine, Mara, am tot sperat asta si sincer ieri m-am tot gandit la voi, pentru ca nu mai stiam nimic, m-am trezit de dimineata cu gandul sa te salut !!! Ma bucur ca se va rezolva cu trombocitele, si sper ca asta sa fie numai inceputul vestilor bune!!
Domnule doctor, multumesc din nou pentru incercarea de a ma ajuta.Mama e ok, deocamdata nu se simte in niciun fel, azi o iau acasa.
Sanatate multa si sa auzim numai de bine !!!!

Crytssy, ma bucur sa aud ca mama ta "nu se simte in niciun fel" - e mult mai bine decat sa se simta rau si sa vezi ca nu mai poate... Si eu as vrea sa o aduc pe mama acasa, mai ales ca ea spune mereu ca ii este dor de camera ei roz :), dar stiu ca starea ei nu permite acest lucru. Este deja de doua saptamani in spital si cu siguranta mai are de stat cel putin pe atat.
Multa sanatate va doresc si eu! Sa dea Dumnezeu ca toata medicatia sa functioneze struna in cazul mamei tale si sa se simta bine cat mai mult timp.
Zi senina!

Buna ziua
Spera ca mama ta se simte din ce in ce mai bine, Mara.. Dupa noul tratament mama a avut ceva dureri de articulatii, si presupun ca e normal.Azi se simte mult mai bine, a si mancat mai bine, asa ca din nou imi ramane speranta.
Am vrut doar sa te salut !!
Ai grija de tine, si implicit de a ta mama, sanatate multa si sa auzim numai de bine!!!

Crytssy, te salut si eu.
Ma bucur sa aud de bine la tine. La mine nu e asa de bine.
De dimineata medicul m-a chemat in cabinet si mi-a spus niste lucruri care m-au devastat - mama mai are doar 8000 de trombocite... Nici concentratul trombocitar, nici plasma nu functioneaza. Piciorul acela nu poate fi, deci, amputat si va fi lasat acolo (desi el e putred, efectiv). Mi-a mai spus ca nu vrea sa ma sperie sau sa para dura, dar in momentul in care trombocitele vor ajunge la 0 (adica pe saptamana viitoare), cel mai probabil se va declansa o hemoragie interna si asta va insemna sfarsit. Mi-a spus frumos ca nu au ce sa ii faca. Chiar daca organele interne nu sunt afectate, maduva ei este foarte bolnava si, in cel mai scurt timp, mama mea va pleca...
Sunt revoltata si mi-e ciuda pentru ca in ultimele zile mama s-a simtit excelent! I-a revenit pofta de mancare, spune iarasi glume, nu mai este adormita mereu si e chiar mai rosie in obraji. Imi spuneam in mintea mea ca Arimidexu` isi face efectul (desi stiam de la domnul doctor Raul ca rezultatele se vad abia in cateva saptamani, dar mintea mea asa vroia sa creada) si ca am intrat si noi, in sfarsit, pe un fagas normal. Dar nu a vrut Dumnezeu sa ne ajute deloc... Tare-s suparata pe El...
Domnule doctor RaulDuke, va multumesc pentru toate sfaturile si tot ajutorul acordat. Eu lupt in continuare, dar, se pare, ca am pierdut, in cele din urma.

buna Mara,
imi pare nespus de rau sa aud asemenea cuvinte, sincer, mai ales in aceste momente in care si eu sunt destul de deprimata.Se pare ca noul tratament ii cauzeaza ceva probleme mamei, este foarte slabita si nu prea are pofta de mancare, abia se misca pana la toaleta si inapoi. Plus ca n-a avut scaun de joi, azi l am sunat pe medic si mi a spus ca i pot da un laxativ, iar maine am sa l sun din nou, ca ma gandesc sa nu i fi scazut neutrofilele, sa vedem.O dor si articulatiile, toate, si la maini si la picioare, ce mai, nu e ok.
Cat de supararea ta catre Dumnezeu nu cred ca e cazul, El stie cel mai bine ce e scris fiecaruia din noi, si desi mi-e imposibil sa accept si eu, stiu ca si mama tot acolo va ajunge... Sunt optimista si cu sperante, dar o sa se faca tot voia Lui...
Ce sa-ti mai spun, sper sa ai forta si putere sa depasesti momentul, nu uita ca eu aici ma gandesc si ma rog pentru voi mereu, ca si pentru mine, sa avem forta sa trecem peste tot ce va fi !!!!

din pacate intr-adevar, lucrurile arata foarte rau, dar lucrurile inca nu s-au sfarsit. chiar daca se afla intr-un probabil CID, daca este constienta, inca exista motiv pentru lupta. trebuie sa primeasca masa trombocitara si plasma, sa stea in pat si sa se protejeze cat de mult poate de orice lovitura sau taietura sau chiar si orice zgarietura. este foarte greu, mai ales in conditiile membrului inferior ischemic, care nu poate fi tratat, sa se recupereze lucrurile, dar teoretic este posibil, cel putin.

buna dimineata
domnule doctor, mai am si eu o intrebare, va rog, in cazul in care mama nu reactioneaza bine la acest tratament ( paclitaxel cu avastin) se poate reveni la primul? Efectele secundare ale acestui tratament sunt mai puternice decat cele dinainte, mama este foarte slabita si n are pofta de mancare... Ce credeti?

Crytssy, eu cred ca nu ar trebui sa te gandesti la o intrerupere/inlocuire a tratamentului, doar pentru ca mama ta nu mai are pofta de mancare si e slabita. Poate asa reactioneaza organismul in contact cu o medicatie atat de puternica. Este stiut faptul ca tratamentele de acest gen au ca prim efect secundar reducerea poftei de mancare, ameteli etc. Din punctul meu de vedere, sunt niste reactii usoare, peste care un pacient care se simte INCA bine, precum mama ta, poate trece foarte usor. Ceva vitamine, un sirop sau catva pastilute care sa-i starneasca foamea si totul va fi ca inainte.
Oricum, iti dai seama ca de acum aceste stari vor fi din ce in ce mai des si din ce in ce mai rele. Asta e boala!
Imagineaza-ti cum te-ai simtit atat tu, cat si mama ta, sa vezi ca de maine nu mai poate merge din cauza metastazelor; ca de poimaine nu mai poate respira cum trebuie si are nevoie de oxigen; ca de saptamana viitoare incepi sa o intepi cu morfina; ca peste o luna trebuie sa ramana fara un picior si tot asa pana iti spune cineva ca... pana aici a fost!
Mama ta inca se simte bine! Da-i tratament acum cat INCA se mai poate face ceva. Sunteti norocoase ca ati stiut din start de unde a pornit boala si ati intrat imediat pe tratament.
Este doar parerea mea, un om care si-ar dori ca mama lui sa se simta DOAR moale...

nu ma gandesc in niciun caz la o intrerupere, sub nicio forma, doar ca ma gandeam la o revenire la cel dinainte, ai dreptate, mama e slabita si fara putere, insa spre bucuria mea si implicit a ei, durerile de oase par sa se fi estompat, doar ca stii si tu ce panica iti intra atunci cand treci prin asta, cand stii ca a fost puternica o viata, n a suferit niciodata de nimic, n a luat niciodata niciun tratament, si dintr o data e "pe butuci" sa spun asa.
Iti pui fel si fel de semne de intrebare, mai ales cand doctorul spune ca cu docetaxelul ii merge foarte bine... El a cerut schimbarea ptr ca probabil, vazand ca i tolereaza bine organismul chimioterapia, poate face ceva ptr prelungirea vietii fara progresia bolii, m am interesat de acest avastin, si in princiu i am inteles actiunea...
Eu inca sper, si i spun si ei, ca e posibil sa isi revina incet incet din starea asta de slabiciune, asa cum durerile de oase au incetat, asa se vor estompa si celelalte efecte...
Sunt plina de sentimente contradictorii, cateodata furie si neputinta, si tu stii foarte bine ce spun, poate ca din acest motiv apar intrebarile astea ale mele la care habar n am sa raspund...
Oricum iti multumesc din suflet ca esti aici, si din cand in cand ma mai aduci cu picioarele pe pamant... Ai grija de tine!!!!!

crytssy, nu pot sa iti raspund la intrebare, intrucat nu stiu detalii legate de diagnostic si ce decizii terapeutice s-au luat precum si restul tratamentelor si starea actuala. de principiu nu stiu daca e fezabila revenirea la taxotere de la combinatia paclitaxel cu avastin. trebuie sa existe niste indicatii clare. ai discutat cu medicul vostru despre posibilitati ?

buna dimineata
domnule doctor, mama incepe sa isi revina, adica a inceput sa manance, a avut si scaun, si da, am vorbit cu domnul doctor, dar nu despre revenirea la taxoteri, ci la starea ei, mi a spus ca e perfect normal sa aiba starea de slabiciune, tratamentul cu avastin este mult mai agresiv, dar atata timp cat nu are febra, nu e o problema, o sa urmareasca evolutia si o sa ia o decizie la urmatoarea sedinta. Mama este diagnosticata cu neoplasm mamar IV cu metastaze osoase, dupa cum bine stiti o faza nu avansata, ci foarte avansata, iar tot tratamentul care i se aplica nu are in niciun caz scop de vindecare.
Sa speram ca isi revine usor usor, mi-a spus ca-i pot face o perfuzie cu vitamina b1, b6 si c ca sa se puna mai repede pe picioare, dar observ ca e mai bine de la o zi la alta. Ma ingrijora faptul ca de 5 zile nu avusese scaun, si ca era foarte foarte slabita si fara pofta de mancare, m a sfatuit sa i dau un laxativ si acum problema e normala. O sa vedem ce va fi, va multumesc din suflet pentru promptitudinea raspunsului.
O zi linistita sa aveti

Am uitat sa mentionez ca a inceput cu doua sedinte de docetaxel si la a treia a trecul la paclitaxel, in rest nu a avut nevoie de alta medicatie, dupa prima sedinta a facut putina febra si au reinternat o pentru neutropenie si leucopenie banuiesc, dupa a doua sedinta i au dat si acasa de facut 5 fiole de filgrastim, iar acum la a treia tura a luat la inceput doua pastilute de tramadol pentru durerile de oase, apoi a spus ca nu mai are nevoie. Mi au spus ca filgrastim or sa i administreze daca va fi cazul la sedinta urmatoare, in functie de cum reactioneaza organismul si cata nevoie va avea de el.

Crytssy, in ceea ce priveste scaunul, mama nu avea cate 12 - 14 zile. Si nu te gandi ca stateam asa, intr-o asteptare lenesa, ci ii dadeam ceai de chimen, ulei de parafina dimineata, seminte de in, Duphalac, pastilute naturiste (3 seara) si tot soiul de laxative (supozitoare si alte minuni), plus clisma si tot nu iesea! Era si este un calvar cand vad ca nici dupa clisma nu iese. E adevarat ca mama sta doar in pat si cantitatea de morfina este destul de mare iar constipatia este un prim efect secundar. Iti spun asa, ca sa stii ca se poate si mai rau.
In rest, ma bucur nespus ca isi revine mama ta. Ti-am zis eu ca e o puternica si va trece cu bine si peste aceste cateva zile de moleseala. Sa dea Dumnezeu sa se simta din ce in ce mai bine cat mai mult timp!
Zi senina si, mai ales, linistita!

buna Mara
Spre norocul nostru, ea chiar are vointa si chiar e puternica, doar ca in fata otravurilor si cel mai puternic organism poate ceda, mai ales ca ea e firava, asa a fost mereu, a slabit 2 kg sapt asta, si nici ea nu se da jos din pat decat ptr a merge la toaleta.
La voi e alta situatia pentru ca, din nefericire, nu s a aplicat niciun tratament in afara analgezicelor, asta cred ca a fost partea cea mai aiurea, pentru ca din cate am citit, si din cate am auzit, exista o schema de tratament si pentru cancerul a carei tumora primara nu a fost detectata.
Doctorul meu a inceput tratamentul imediat, cand a avut biopsia, iar abia la o luna i a sosit raportul de la V Babes, imunohistochimic, asta a fost sansa...Oricum daca si azi e tot asa slabita, maine o sa i fac o perfuzie cu vitaminele c, b1 si b6.Partea buna e ca incepe usor usor sa manance, si fructe, ceea ce ma mai linisteste si pe mine.
Iti trimit o imbratisare, in care pun jumatate din forta si optimismul meu, speranta in mai bine... Ai grija de tine, o zi linistita si tie!!!!!

buna dimineata,
Mara sper ca zicala aceea "nicio veste... veste buna !" se aplica si in cazul tau. Nu mai stiu nimic de voi, si de aceea ma gandeam sa te salut! Sper ca sunteti cel putin ok.Astept vesti bune !!! O zi linistita !!!