Aspecte și tratamente noi pentru cancerul de sân

Eficiența unui tratament cu seleniu legat de anticorpi monoclonali în cancerul de sân

Anticorpii monoclonali sunt anticorpi identici care au aceeași specificitate pentru un anumit antigen. Ei sunt folosiți, de circa 31 de ani, cu rezultate din ce în ce mai bune, în terapia cancerului. Există deja 6 medicamente anticancerigene bazate pe acești anticorpi care se folosesc pentru diferite tipuri de cancer: rituximab, trastuzumab, bevacizumab, alemtuzumab, cetuximab, panitumumab. (4)

Trastuzumabul s-a dovedit eficient în tratarea cancerului de sân rezistent la tratamentul obișnuit. Acești anticorpi blochează activitatea unui receptor specific din celule, numit HER-2 care este responsabil pentru proliferarea celulelor canceroase.
Circa 20% dintre pacientele cu cancer de sân au o cantitate mare din acest receptor HER-2. Deși acest tratament are o eficiență ridicată, există și pacienți care prezintă rezistență la aceste medicamente, care nu au un răspuns pozitiv.

S-a descoperit recent că tratamentul cu astfel de anticorpi monoclonali la care s-a atașat și seleniu distruge în mod eficient celulele canceroase la un pacient care nu a răspuns la chimioterapie. Seleniul este folosit în multe aplicații medicale tocmai pentru că are proprietatea de a schimba profilul farmacologic al unui medicament.
Studiul a fost realizat la Universitatea Tech din Texas.

De altfel, se cunoaște rolul important al seleniului în organismul uman. Conform enciclopediei medicale americane digitale Medline, seleniul este un mineral necesar organismului nostru în cantități mici pentru sinteza unor enzime antioxidante. El poate ajuta organismul pentru previnerea anumitor tipuri de cancer și a bolilor cardiovasculare și este util în protejarea organismului față de metalele grele și alte substanțe toxice. (5)

Deși mai sunt necesare studii aprofundate pentru a confirma aceste prime observații legate de eficiența tratamentului cu seleniu legat de anticorpi monoclonali în cancerul de sân, rezultatele obținute până acum sunt încurajatoare și oferă speranță pentru obținerea unor terapii anticancerigene novative. (6)

Perspective noi în tratamentul cancerului de sân agresiv

S-a constat, de mai mult timp, că, în circa 20-25% din cazurile de cancer de sân agresiv, în celulele canceroase, se află un receptor specific numit ErbB2 (cunoscut și cu denumirea HER-2) care determină proliferarea rapidă a celulelor canceroase. Oamenii de știință au descoperit că o proteină, denumită Erbin, este, de asemenea, prezentă în cantitate mare în aceste tipuri de celule canceroase agresive. S-a demonstrat că prezența ei în cantitate mare este esențială pentru tumoarea susținută de receptorul HER-2.

Proteina Erbin, din celulele epiteliale din glandele mamare, controlează stabilitatea și activitatea receptorului ErbB2 (HER-2) . În acest mod este stimulată progresia tumorii mamare într-un ritm agresiv.

Descreșterea nivelului de proteină Erbin se face printr-o terapie genică (metodă care utilizează material genetic pentru tratarea unor boli genetice sau a unor afecțiuni precum cancerul sau Sida). O altă metodă se face cu ajutorul unei peptide specifice care interferă în interacțiunea proteinei Erbin cu receptorul HER-2. Cum s-a precizat, proteina Erbin este o moleculă care se leagă la receptoul ErbB2 (HER-2) și îl stabilizează.
Dacă nivelul de proteină Erbin scade, și cantitatea de receptor ErbB2 scade și astfel se reduce și proliferarea celulelor canceroase. În acest mod, creșterea, evoluția și răspândirea cancerului este redusă sau chiar stopată.

Pornind de la aceste descoperiri științifice se poate dezvolta o nouă terapie pentru cancerul de sân agresiv cât și pentru acele cancere care devin rezistente la tratamentul cu herceptin sau trastuzumab, medicamente anticancerigene administrate în astfel de cazuri.
Cercetătorii au precizat, de asemenea, că proteina Erbin poate fi un biomarker util în diagnosticarea cancerului și în stabilirea tipului de cancer, etapă deosebit de importantă în managementul cancerului. (7)

Importanța poziției corporale în tratamentul radioactiv al cancerului de sân

Radioterapia este o tehnică terapeutică de bază pentru tratamentul cancerului care foloseşte radiaţiile ionizante pentru a distruge celulele tumorale.

În mod obișnuit, în timpul executării radioterapiei, femeile sunt așezate în poziția culcat pe spate. În această poziție, în care femeia este întinsă pe spate este, însă, posibilă, afectarea, de către radiații, a inimii sau plămânilor.
Din acest motiv, un grup de cercetători de la Universitatea Ohio din USA și-a axat cercetările pe determinarea celei mai bune poziții corporale care să fie adoptată în timpul radioterapiei.

S-a constatat că poziția culcat, cu fața în jos, în timpul tratamentului cu radiații, este mai eficientă pentru pacientele cu cancer de sân. În această poziție țesutul mamar se îndepărtează de cutia toracică și astfel permite radiațiilor să acționeze direct spre tumoare, ocolind inima și plămânii.
De asemenea, în poziția culcat, cu fața în jos, se creează o formă uniformă a sânilor, care permite ca radiațiile să acționeze în mod egal asupra țesutului mamar. În această tehnică, zona sânilor nu se sprijină pe nici o suprafață solidă, ci doar restul corpului, de la sâni în sus, și de la sâni în jos, se află culcat, cu fața în jos, pe 2 mese speciale de tratament. În această poziție fasciculul de radiații poate să facă o rotație completă în jurul pacientei.

Pacienta folosește și un sac special, numit „vac bag”, adaptat formei sale corporale, pentru imobilizarea brațelor în timpul tratamentului, astfel încât corpul să stea nemișcat.
Studiul realizat astfel a arătat că această poziție în timpul tratamentului reduce cu 90% afectarea țesutului cardiac sau pulmonar. (8)

Tratamentul cu bifosfonat pentru osteoporoză are efecte benefice asupra pacienților cu cancer de sân

Un studiu clinic, recent realizat, a arătat că un medicament, și anume bifosfonatul, folosit pentru tratarea osteoporozei la femeile aflate la post-menopauză, încetinește metastazele osoase determinate de cancerul de sân. În acest mod se îmbunătățește durata și calitatea vieții la femeile cu cancer de sân.
Studiul a fost realizat la Institutul de Cercetare al Centrului de Sănătate al Universității McGill din Canada.

Se știe că, la 70% din femeile care mor de cancer, apar și metastaze ale sistemului osos. Aceste metastaze provoacă dureri foarte mari iar șansa de supraviețuire a pacientei se reduce foarte mult.

Cercetătorii care au realizat acest studiu au evaluat administrarea de bifosfonat, pe cale orală, pentru 21000 de femei diagnosticate cu cancer de sân. Ei au studiat 2 grupe de paciente: una cu femeile cu cancer de sân în stare incipientă și una cu cele la care tumoarea a evoluat și s-a extins afectând ganglionii limfatici. Ambele grupe, care au luat tratament cu bisfosfonat, au prezentat o scădere semnificativă a dezvoltării de metastaze osoase.
O altă constatare este aceea că tratamentul cu bifosfanați a dus și la reducerea metastazelor osoase deja apărute. De asemenea, cu cât tratamentul a fost mai îndelungat cu atât s-au redus mai mult metastazele osoase.

Aceste rezultate dau mari speranțe pentru îmbunătățirea calității vieții și a măririi speranței de viață pentru femeile afectate de cancer de sân. (9)

Imunoterapia poate stopa rezistența la raditerapie

Din cauza incidenței tot mai mari a cancerului mamar, cercetătorii caută, în mod continuu, noi terapii și noi metode de tratament pentru a mări semnificativ rata de vindecare și de supraviețuire.

S-a constatat că folosirea simultană a radioterapiei și imunoterapiei face să crească foarte mult eficiența tratamentului. Astfel, celulele canceroase care nu au fost distruse de radioterapie sunt anihilate apoi de imunoterapie.
Radioterapia folosește radiațiile ionizante pentru distrugerea celulelor canceroase iar imunoterapia folosește diferite medicamente pentru stimularea și eficientizarea sistemului imunitar în lupta cu tumoarea.

În același timp, combinarea acestor două terapii previne dezvoltarea rezistenței la tratament.
Radioterapia s-a dovedit eficientă pentru multe forme de cancer. Și totuși, s-a constatat că unele celule canceroase care nu sunt distruse de radioterapie, „ridică” un „steag” pe suprafața lor, o moleculă numită PD-L1, care „păcălește” sistemul de apărare al organismului. Sistemul imun nu le percepe ca pe o amenințare.

Cum spunea un cercetător american, tumorile sunt inteligente! Și chiar viclene! Doar că, în acest caz, imunoterapia acționează tocmai prin deblocarea acestor molecule PD-L1. Astfel, adevărata identitate a acestor celule canceroase este revelată, iar sistemul imun le poate recunoaște și distruge.

Studiile realizate până acum au avut rezultate foarte bune care dau speranțe pentru eficientizarea tratamentelor anticanceroase și prin combinarea radioterapiei cu imunoterapia. (10)

Combinarea pertuzumabului cu trastuzumab și chimioterapie mărește speranța de viață pentru pacientele cu cancer de sân și metastaze (HER-2 pozitiv)

La congresul ESMO (European Society for Medical Oncology) din 26-30 septembrie 2014 au fost prezentate rezultatele pozitive, fără precedent, ale unui studiu clinic, de durată mare, având numele CLEOPATRA.

Acest studiu a demonstrat că pacientele cu cancer de sân cu metastaze, HER-2 pozitiv (au pe celulele canceroase receptorul HER-2 care duce la creșterea în mod agresiv a tumorii) tratate cu o combinație de pertuzumab, trastuzumab și chimioterapie au trăit, în medie, mai mult cu 16 luni față de pacientele tratate doar cu trastuzumab și chimioterapie.

În studiu au intrat 808 paciente de la Medstar Washington Hospital Center, Washington, Statele Unite ale Americii. Durata studiului a fost de 50 de luni. Îmbunătățirea ratei de supraviețuire cu circa 16 luni este o realizare deosebită. Cele două medicamente, pertuzumab și trastuzumab, pe bază de anticorpi monoclonali, acționează împreună mult mai eficient decât o fac separat.
În prima fază a studiului, s-a constatat că pertuzumabul a mărit în mod semnificativ durata de supraviețuire fără ca boala să fi progresat. Acest efect deosebit s-a păstrat și după cele 50 de luni de studiu.

„Am lucrat în acest studiu pentru a determina modul de îmbunătățire a duratei de supraviețuire iar aceste date obținute sunt incredibil de semnificative pentru pacienți și pentru familiile lor” a precizat conducatorul studiului, Dr. Swain, de la Medstar Washington Hospital Center, Washington, USA.