Studiu: riscul cardiac al supraviețuitorilor cancerului, diferit în funcție de tratamentul administrat
Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de deces precoce printre pacienții supraviețuitorii de lungă durată ai cancerului. Conform cercetărilor efectuate în decursul ultimilor ani, medicamentele administrate pentru tratamentul cancerului sunt responsabile pentru incidența mare a deceselor cauzate de cardiomiopatie.
Chimioterapia crește semnificativ riscul de a dezvolta o afecțiune cardiacă, însă într-un mod diferit, în funcție de medicamentul anticancerigen utilizat. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii, în urma unei analize în care au fost studiați aproximativ 28.000 de subiecți. În cadrul studiului, cercetătorii au realizat comparații între patru medicamente diferite utilizate pentru chimioterapie, în vederea depistării gradului de risc de a dezvolta cardiomiopatie pe termen lung în urma tratamentului.
Doxorubicina, asociată anterior acestui studiu cu un risc crescut de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, prezintă riscuri la fel de mari ca celelalte medicamente din clasa citostacicelor antracine (din care mai fac parte epirubicina și daunorubicina). Există, însă, câteva diferențe esențiale, riscurile fiind variabile: în cazul daunorubicinei riscul de cardiomiopatie este mult mai mic, comparativ cu doxorubicina. În opoziție cu relatările anterioare, s-a ajuns la concluzia că mitoxantron, un alt antibiotic antiumoral, prezintă riscuri de cardiomiopatie pe termen lung mai mari decât se estima. Tocmai din acest motiv, în vederea dezvoltării unui regim de tratament modern, care să prelungească cât mai mult viața, este imperios necesar să se țină cont de rezultatele studiului, astfel încât efectele apărute pe termen lung să fie minimalizate.
Gregory Aune, profesor asistent de hematologie oncologie pediatrică la UT Health San Antonio, a fost cel care a condus ancheta, fiind asistat de cercetători de la Centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson din Seattle, de la St. Jude Children's Research Hospital din Memphis cât și de la University of Washington din Seattle.
Sursa: Science Daily
Chimioterapia crește semnificativ riscul de a dezvolta o afecțiune cardiacă, însă într-un mod diferit, în funcție de medicamentul anticancerigen utilizat. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii, în urma unei analize în care au fost studiați aproximativ 28.000 de subiecți. În cadrul studiului, cercetătorii au realizat comparații între patru medicamente diferite utilizate pentru chimioterapie, în vederea depistării gradului de risc de a dezvolta cardiomiopatie pe termen lung în urma tratamentului.
Doxorubicina, asociată anterior acestui studiu cu un risc crescut de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, prezintă riscuri la fel de mari ca celelalte medicamente din clasa citostacicelor antracine (din care mai fac parte epirubicina și daunorubicina). Există, însă, câteva diferențe esențiale, riscurile fiind variabile: în cazul daunorubicinei riscul de cardiomiopatie este mult mai mic, comparativ cu doxorubicina. În opoziție cu relatările anterioare, s-a ajuns la concluzia că mitoxantron, un alt antibiotic antiumoral, prezintă riscuri de cardiomiopatie pe termen lung mai mari decât se estima. Tocmai din acest motiv, în vederea dezvoltării unui regim de tratament modern, care să prelungească cât mai mult viața, este imperios necesar să se țină cont de rezultatele studiului, astfel încât efectele apărute pe termen lung să fie minimalizate.
Gregory Aune, profesor asistent de hematologie oncologie pediatrică la UT Health San Antonio, a fost cel care a condus ancheta, fiind asistat de cercetători de la Centrul de Cercetare a Cancerului Fred Hutchinson din Seattle, de la St. Jude Children's Research Hospital din Memphis cât și de la University of Washington din Seattle.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 18-04-2019 | Vizite: 69 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării