Radioterapia precisă - afectare mai redusă a celulelor sănătoase
Minimalizarea deteriorării celulelor sănătoase, în timpul ședințelor de radioterapie, este unul dintre subiectele care au făcut obiectul unei vaste cercetări derulate de către oameni de știință de la Universitatea din Strathclyde, în colaborare cu clinicieni, fizicieni și biologi de la universități de prestigiu din Marea Britanie. Studiul, publicat în anul curent în revista Nature Research Scientific Reports, propune modificarea modului de distrugere a celulelor canceroase, scopul fiind acela de prevenire a deteriorării celulelor sănătoase.
În prezent, razele X produse de fascicule de electroni din acceleratoare liniare sunt cele mai utilizate forme de radiații în radioterapie. Razele X atacă celulele canceroase, care se prezintă sub forma unor țesuturi multiplicate excesiv. Unul dintre dezavantajele utilizări fasciculelor de electroni este reprezentat de faptul că acestea sunt absorbite în organism, rezultând o diminuare a efectelor. Tocmai de aceea, doză necesară pentru distrugerea țesutului canceros este una mare. În plus, pentru iradierea tumorii poate fi necesară rotirea fascicului de raze X în direcții diferite, în timp ce pacientul rămâne în poziția inițială. Radioterapia în care sunt folosite particule mai grele, precum ioni sau protoni, prezintă mult mai puține dezavantaje, dozele de radiație fiind limitate la o regiune mai mică. Principalul dezavantaj al radioterapiei protonice îl reprezintă prețul foarte ridicat de achiziție al instalațiilor de radioterapie.
Obiectivul specialiștilor, în cadrul studiului menționat, a fost acela de a dovedi că efectul obținut cu fasciculele externe de electroni este similar cu cel obținut cu fascicule de protoni, atunci când tumorile sunt țintite cu precizie. Acest lucru se poate realiza printr-o creștere a energiei electronilor, ceea ce va duce la o compensarea a masei electronice mai mici, comparativ cu cea a protonilor. În locul focalizării pe o porțiune mare din țesut, specialiștii au propus focalizarea fasciculului de particule într-un punct mic. Astfel, radiația obținută este mult mai puternică și poate iradia direct tumora, fără a exista o creștere a dozei de radiații și fără ca țesutul sănătos din jur să mai fie supus radiațiilor. Cercetătorii au reușit să controleze cu ușurință fasciculul de raze X, vizând cu precizie tumorile canceroase, oferind un control ridicat în distrugerea acestor tumori și în protejarea celulelor sănătoase.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 05-08-2019 | Vizite: 69 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării