Perturbarea ritmului circadian implicată în dezvoltarea cancerului gastric
Tulburarea ritmului circadian a fost asociată, în urma cercetării de până acum, cu câteva tipuri de cancer: carcinomul endometrial, leucemia mieloidă cronică, cancerul de sân, carcinomul hepatocelular și carcinomul spinocelular la nivelul capului și gâtului.
Un studiu publicat în 2014 a confirmat implicarea perturbării ritmului circadian și în cazul cancerului gastric. Opt gene responsabile de „ceasul” nostru intern (PER1, PER2, PER3, CLOCK, CRY1, CRY2, BMAL1, CK1 și TIM ) au fost analizate pe probe de țesut sănătos și afectat de boală, prelevate de la 29 de pacienți care sufereau de cancer gastric.
Cercetătorii au identificat o creștere a nivelului genei PER2 în țesuturile canceroase, în timp ce gena CRY1 avea un nivel semnificativ mai ridicat în cazurile de cancer avansat.
Concluzia studiului a fost că tulburările genelor implicate în ritmul circadian sunt asociate cu dezvoltarea cancerului gastric. Studii viitoare ar putea explica mai bine implicarea „ceasului” intern în dezvoltarea tumorilor maligne.
Ritmul circadian este un ciclu fiziologic, care are loc cu o periodicitate de aproximativ 24 de ore și care reglează activitatea fiziologică și comportamentul. Perturbarea ritmului circadian afectează funcționarea organismului, începând de la tulburări de somn și metabolism, până la dezvoltarea unor afecțiuni grave.
Un studiu publicat în 2014 a confirmat implicarea perturbării ritmului circadian și în cazul cancerului gastric. Opt gene responsabile de „ceasul” nostru intern (PER1, PER2, PER3, CLOCK, CRY1, CRY2, BMAL1, CK1 și TIM ) au fost analizate pe probe de țesut sănătos și afectat de boală, prelevate de la 29 de pacienți care sufereau de cancer gastric.
Cercetătorii au identificat o creștere a nivelului genei PER2 în țesuturile canceroase, în timp ce gena CRY1 avea un nivel semnificativ mai ridicat în cazurile de cancer avansat.
Concluzia studiului a fost că tulburările genelor implicate în ritmul circadian sunt asociate cu dezvoltarea cancerului gastric. Studii viitoare ar putea explica mai bine implicarea „ceasului” intern în dezvoltarea tumorilor maligne.
Actualizat la 27-08-2014 | Vizite: 74 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării
