Perturbarea ritmului circadian implicată în dezvoltarea cancerului gastric
Tulburarea ritmului circadian a fost asociată, în urma cercetării de până acum, cu câteva tipuri de cancer: carcinomul endometrial, leucemia mieloidă cronică, cancerul de sân, carcinomul hepatocelular și carcinomul spinocelular la nivelul capului și gâtului.
Un studiu publicat în 2014 a confirmat implicarea perturbării ritmului circadian și în cazul cancerului gastric. Opt gene responsabile de „ceasul” nostru intern (PER1, PER2, PER3, CLOCK, CRY1, CRY2, BMAL1, CK1 și TIM ) au fost analizate pe probe de țesut sănătos și afectat de boală, prelevate de la 29 de pacienți care sufereau de cancer gastric.
Cercetătorii au identificat o creștere a nivelului genei PER2 în țesuturile canceroase, în timp ce gena CRY1 avea un nivel semnificativ mai ridicat în cazurile de cancer avansat.
Concluzia studiului a fost că tulburările genelor implicate în ritmul circadian sunt asociate cu dezvoltarea cancerului gastric. Studii viitoare ar putea explica mai bine implicarea „ceasului” intern în dezvoltarea tumorilor maligne.
Ritmul circadian este un ciclu fiziologic, care are loc cu o periodicitate de aproximativ 24 de ore și care reglează activitatea fiziologică și comportamentul. Perturbarea ritmului circadian afectează funcționarea organismului, începând de la tulburări de somn și metabolism, până la dezvoltarea unor afecțiuni grave.
Un studiu publicat în 2014 a confirmat implicarea perturbării ritmului circadian și în cazul cancerului gastric. Opt gene responsabile de „ceasul” nostru intern (PER1, PER2, PER3, CLOCK, CRY1, CRY2, BMAL1, CK1 și TIM ) au fost analizate pe probe de țesut sănătos și afectat de boală, prelevate de la 29 de pacienți care sufereau de cancer gastric.
Cercetătorii au identificat o creștere a nivelului genei PER2 în țesuturile canceroase, în timp ce gena CRY1 avea un nivel semnificativ mai ridicat în cazurile de cancer avansat.
Concluzia studiului a fost că tulburările genelor implicate în ritmul circadian sunt asociate cu dezvoltarea cancerului gastric. Studii viitoare ar putea explica mai bine implicarea „ceasului” intern în dezvoltarea tumorilor maligne.
Actualizat la 27-08-2014 | Vizite: 89 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1
