Noua modalitate de depistare a „amprentelor” unei tumori ajută la depistarea cancerului
Mutațiile care duc la dezvoltarea cancerului lasă în urmă anumite semne sau „cicatrici” în genom. În principiu, acestea permit profilarea tipului de cancer și evoluția lui. Folosind tehnologia CRISPR-Cas9, cercetătorii au reușit să arate, pentru prima dată, cum anumite modificări genetice conduc, într-adevăr, la apariția acestor „semne” mutaționale, observate adesea în cancerele umane.
Atunci când o celulă se transformă într-o tumoră, ceva a funcționat greșit: creșterea necontrolată, invazia asupra țesuturilor din apropiere și, în final, metastazele sunt rezultatul multor mutații consecutive ale ADN-ului. O astfel de acumulare de material genetic distrus derivă adesea din expuneriea la diverși factori inițiali de mediu, rezultă din activitățile enzimatice sau din defectele replicării ADN-ului sau din mecanismele de „refacere” ale ADN-ului. Fiecare dintre aceste condiții inițiale creează un anumit fel de deteriorare a ADN-ului, denumit „cicatrice” mutațională. Descifrarea acestor „cicatrici” ar putea, teoretic, să permită descoperirea cauzei inițiale a unei tumori și să faciliteze, astfel, identificarea unei modalități de vindecare.
Cu toate acestea, citirea acestor „cicatrici” în mostrele tumorale este o sarcină dificilă, deoarece cantitatea mare de mutații pe care un pacient o dobândește în timpul vieții sale creează un sistem aglomerat și incontrolabil - chiar și cele mai bune informații clinice pot oferi, cel mult, doar câteva indicii. Prin urmare, grupul Joannei Loizou, cercetător principal la CeMM Research Center for Molecular Medicine, la Austrian Academy of Sciences, în colaborare cu cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, a elaborat un studiu experimental pentru validarea conceptului de semne mutaționale în cultura celulară.
„Rezultatele noastre confirmă faptul că aceste semne mutaționale se regăsesc în toate tipurile de mutații (ale ADN-ului),” rezumă Joanna Loizou. „Pentru prima dată, acest concept teoretic a fost demonstrat printr-o configurație experimentală extrem de bine coordonată și controlată”. Cu toate acestea, un defect genetic nu are ca rezultat o singură „cicatrice” mutațională. Am constatat că unele defecte prezente în genele de „refacere” ale ADN-ului generează mai multe semne mutaționale de diferite tipuri.”
Reversul este, de asemenea, posibil, așa cum spune dr. Michel Owusu, doctorand în cadrul laboratorului lui Loizou și co-autor al lucrării: „O „cicatrice” mutațională ar putea să nu reflecte un defect al unei singure gene, deoarece acest semn mutațional ar putea apărea și ca o consecință a funcționării defectuoase a altei gene implicate în mecanismul defectuos de „reparare” al ADN-ului.”
Astfel, chiar dacă defectul genetic care stă la baza lor este necunoscut, semnele mutaționale ar putea fi utilizate ca biomarkeri pentru caracterizarea moleculară a tumorilor – o nouă modalitate de diagnosticare, care permite îmbunătățirea calitatății tratamentulului (mai precis și individualizat) pentru cancer.
Sursa: Science Daily
Atunci când o celulă se transformă într-o tumoră, ceva a funcționat greșit: creșterea necontrolată, invazia asupra țesuturilor din apropiere și, în final, metastazele sunt rezultatul multor mutații consecutive ale ADN-ului. O astfel de acumulare de material genetic distrus derivă adesea din expuneriea la diverși factori inițiali de mediu, rezultă din activitățile enzimatice sau din defectele replicării ADN-ului sau din mecanismele de „refacere” ale ADN-ului. Fiecare dintre aceste condiții inițiale creează un anumit fel de deteriorare a ADN-ului, denumit „cicatrice” mutațională. Descifrarea acestor „cicatrici” ar putea, teoretic, să permită descoperirea cauzei inițiale a unei tumori și să faciliteze, astfel, identificarea unei modalități de vindecare.
Cu toate acestea, citirea acestor „cicatrici” în mostrele tumorale este o sarcină dificilă, deoarece cantitatea mare de mutații pe care un pacient o dobândește în timpul vieții sale creează un sistem aglomerat și incontrolabil - chiar și cele mai bune informații clinice pot oferi, cel mult, doar câteva indicii. Prin urmare, grupul Joannei Loizou, cercetător principal la CeMM Research Center for Molecular Medicine, la Austrian Academy of Sciences, în colaborare cu cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, a elaborat un studiu experimental pentru validarea conceptului de semne mutaționale în cultura celulară.
„Rezultatele noastre confirmă faptul că aceste semne mutaționale se regăsesc în toate tipurile de mutații (ale ADN-ului),” rezumă Joanna Loizou. „Pentru prima dată, acest concept teoretic a fost demonstrat printr-o configurație experimentală extrem de bine coordonată și controlată”. Cu toate acestea, un defect genetic nu are ca rezultat o singură „cicatrice” mutațională. Am constatat că unele defecte prezente în genele de „refacere” ale ADN-ului generează mai multe semne mutaționale de diferite tipuri.”
Reversul este, de asemenea, posibil, așa cum spune dr. Michel Owusu, doctorand în cadrul laboratorului lui Loizou și co-autor al lucrării: „O „cicatrice” mutațională ar putea să nu reflecte un defect al unei singure gene, deoarece acest semn mutațional ar putea apărea și ca o consecință a funcționării defectuoase a altei gene implicate în mecanismul defectuos de „reparare” al ADN-ului.”
Astfel, chiar dacă defectul genetic care stă la baza lor este necunoscut, semnele mutaționale ar putea fi utilizate ca biomarkeri pentru caracterizarea moleculară a tumorilor – o nouă modalitate de diagnosticare, care permite îmbunătățirea calitatății tratamentulului (mai precis și individualizat) pentru cancer.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 10-08-2018 | Vizite: 71 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării