Noi informații despre metabolismul glucozei specific celulelor canceroase
Un studiu realizat pe celule de drojdie oferă noi indicii care să ne ajute să înțelegem de ce celulele canceroase metabolizează glucoza fără a utiliza oxigenul, fenomen cunoscut sub numele de efectul Warburg. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul Nature Communications. (1)
Majoritatea celulelor corpului utilizează glucoza drept principala sursă de energie, în prezența oxigenului. Dar s-a observat atât la oameni, cât și în cazul celulelor de drojdii existența unui proces celular alternativ -deși, ineficient și cu un randament redus - prin care moleculele de glucoză sunt transformate în molecule de energie în absența oxigenului. Fenomenul a fost descris în anii 1920 de Otto Warburg - de unde derivă și numele - care a observat că celulele canceroase, asemenea celor de drojdie, „optează” pentru acest mecanism fermentativ, chiar dacă oxigenul este disponibil pentru a urma calea fiziologică (respirația celulară) pentru obținerea de energie la nivel celular.
Cu toate acestea, rezultatele au fost inconsecvente deoarece concentrații ale acestui metabolit și ale proteinelor Ras nu au fost în mod direct corelate cu rata de proliferare a celulelor, indiferent de concentrațiile de glucoză folosite în exeperimente. Acest lucru sugerează faptul că multiple alte mecanisme reglează proliferarea celulelor, care în circumstanțe particulare și la anumiți indivizi pot rezulta în cancere.
Glucoza este cea mai răspândită formă de „zahăr” și se găsește în cantități semnificative în alimentație sub diferite combinații, fie în mod natural, fie adăugat în timpul procesării industriale: alături de o moleculă de fructoză formează dizaharidul sucroză sau zaharoză sau mai simplu, zahărul de masă, se găsește în mod natural în fructe, în cereale integrale și rafinate deopotrivă, în legumele amidonoase etc.
„Zahărul în sine nu provoacă cancer” atrag atenția cercetătorii, însă consecințele pe care consumul excesiv de zaharuri rafinate le poate avea asupra organismului pot favoriza indirect creșterea riscului de apariție al cancerului.
De exemplu, aportul crescut de alimente și băuturi concentrate în zaharuri pot conduce la instalarea supraponderii, iar supraponderea sau obezitatea constituie una dintre cauzele de apariție a 13 tipuri de cancer: cancer cerebral, mielom multiplu, cancer esofagian, cancer mamar postmenopauzal, cancere tiroidiene, de vezică, stomac, ficat, pancreas, rinichi, ovare, uter și colon. (2)
Prin urmare, Institutul American de Cercetare a Cancerului recomandă limitarea zaharurilor din dietă prin adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate:
După cum s-a menționat mai sus, nu a fost identificată o relație de cauzalitate între zahăr/glucoză și apariția cancerului, cel din urmă fiind un fenomen extrem de complex, pluricauzal și puternic individualizat de factorii genetici, noxele specifice din mediu la care ea fost expus organismul, multipli factori alimentari – excesul de grăsimi, de calorii, deficiențe de nutrienți, abuzul de alcool, consumul de tutun, și de stil de viață – sedentarism cronic, inactivitate fizică, stres, somn insuficient sau slab calitativ etc. care își pot pune amprenta asupra riscului de boală canceroasă.
Sursa: American Institute for Cancer Research
Majoritatea celulelor corpului utilizează glucoza drept principala sursă de energie, în prezența oxigenului. Dar s-a observat atât la oameni, cât și în cazul celulelor de drojdii existența unui proces celular alternativ -deși, ineficient și cu un randament redus - prin care moleculele de glucoză sunt transformate în molecule de energie în absența oxigenului. Fenomenul a fost descris în anii 1920 de Otto Warburg - de unde derivă și numele - care a observat că celulele canceroase, asemenea celor de drojdie, „optează” pentru acest mecanism fermentativ, chiar dacă oxigenul este disponibil pentru a urma calea fiziologică (respirația celulară) pentru obținerea de energie la nivel celular.
Punctual, în acest studiu cercetătorii au analizat impactul asupra genelor al metabolismul glucozei și al metaboliților rezultați. Astfel s-a remarcat faptul că un metabolit, fructozo-1,6-bifosfat, este implicat în activarea genelor Ras, responsabile de mutațiile ce pot determina cancerul la oameni.
Cu toate acestea, rezultatele au fost inconsecvente deoarece concentrații ale acestui metabolit și ale proteinelor Ras nu au fost în mod direct corelate cu rata de proliferare a celulelor, indiferent de concentrațiile de glucoză folosite în exeperimente. Acest lucru sugerează faptul că multiple alte mecanisme reglează proliferarea celulelor, care în circumstanțe particulare și la anumiți indivizi pot rezulta în cancere.
Glucoza este cea mai răspândită formă de „zahăr” și se găsește în cantități semnificative în alimentație sub diferite combinații, fie în mod natural, fie adăugat în timpul procesării industriale: alături de o moleculă de fructoză formează dizaharidul sucroză sau zaharoză sau mai simplu, zahărul de masă, se găsește în mod natural în fructe, în cereale integrale și rafinate deopotrivă, în legumele amidonoase etc.
„Zahărul în sine nu provoacă cancer” atrag atenția cercetătorii, însă consecințele pe care consumul excesiv de zaharuri rafinate le poate avea asupra organismului pot favoriza indirect creșterea riscului de apariție al cancerului.
De exemplu, aportul crescut de alimente și băuturi concentrate în zaharuri pot conduce la instalarea supraponderii, iar supraponderea sau obezitatea constituie una dintre cauzele de apariție a 13 tipuri de cancer: cancer cerebral, mielom multiplu, cancer esofagian, cancer mamar postmenopauzal, cancere tiroidiene, de vezică, stomac, ficat, pancreas, rinichi, ovare, uter și colon. (2)
Prin urmare, Institutul American de Cercetare a Cancerului recomandă limitarea zaharurilor din dietă prin adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate:
- evitarea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr în special,
- limitarea consumului de alimente dense calorice, în special prin aportul crescut de carbohidrați rafinați (produse de tip fast-food, înghețate, budinci, produse de cofetărie, brutărie, patiserie, alte dulciuri concentrate din comerț etc., inclusiv produse zaharate în exces în casă, cu îndulcitori naturali precum mierea).
După cum s-a menționat mai sus, nu a fost identificată o relație de cauzalitate între zahăr/glucoză și apariția cancerului, cel din urmă fiind un fenomen extrem de complex, pluricauzal și puternic individualizat de factorii genetici, noxele specifice din mediu la care ea fost expus organismul, multipli factori alimentari – excesul de grăsimi, de calorii, deficiențe de nutrienți, abuzul de alcool, consumul de tutun, și de stil de viață – sedentarism cronic, inactivitate fizică, stres, somn insuficient sau slab calitativ etc. care își pot pune amprenta asupra riscului de boală canceroasă.
Sursa: American Institute for Cancer Research
Actualizat la 15-11-2017 | Vizite: 80 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării