Efectele pe care morfina le are asupra tumorilor canceroase
Utilizat pentru reducerea durerilor, inclusiv ale pacienților suferinzi de cancer, morfina este un medicament din clasa opioidelor cu o acțiune directă asupra sistemului nervos central şi indirectă asupra sistemului nervos periferic. Morfina are un efect analgezic puternic, motiv pentru care este utilizat pe scară largă de către bolnavii cu dureri severe, pentru îmbunătățirea calității vieții. Precum majoritatea medicamentelor, prezintă anumite efecte adverse, însă de o gravitate redusă, raportându-ne la beneficiile sale.
Ceea ce ar putea să reprezinte o reală problemă este efectul pe care acest medicament l-ar putea avea în dezvoltarea sau extinderea tumorilor canceroase. La momentul actual există o serie de studii care emit ipoteze diametral opuse: în timp ce anumite studii scot în evidență efectele pozitive ale morfinei asupra cancerului, există şi o serie de studii care vorbesc despre efecte adverse provocate.
Mecanisme de acțiune asupra sistemului imunitar.
Morfina poate regla funcția de apărare a organismului prin acțiunea directă asupra celulelor responsabile de imunitate, dar şi într-un mod indirect, prin interacțiunea cu sistemul nervos central, pentru eliberarea unor mediatori. Celulele macrofage sunt cele asupra cărora morfina are cea mai complexă acțiune. Anumite funcții îndeplinite de celule sunt inhibate, precum funcțiile macrofagelor și a leucocitelor polimorfonucleare.
Influențează creșterea celulelor tumorale?
Majoritatea studiilor efectuate au confirmat faptul că prin administrarea de morfină poate fi inhibată sau proliferată creşterea celulelor canceroase. Conform anumitor studii, administrarea de morfină în concentrații mai mari de 10 pM ar putea inhiba dezvoltarea celulelor tumorale. De asemenea, concentrațiile crescute au inhibat proliferarea celulelor MCF-7 (linie celulară de adenocarcinom mamar la sân), în testele efectuate pe șoareci. Aceste rezultate nu au putut fi pe deplin explicate, la fel cum nici efectele negative, întâlnite în alte studii, nu au un mecanism bine definit de producere.
În ciuda celor dovedite de testele efectuate de-a lungul ultimilor ani pe animale, există o serie de lucrări care contestă informațiile şi pun morfina într-o lumină nefavorabilă. Anumite studii au confirmat o creştere a celulelor K552 (leucemie mieloidă cronică) şi T-limfom Yurkat, în timp ce altele au raportat o creştere a progresiei cancerului la sân, prin administrarea în concentrații mici ale morfinei.
Există un efect al morfinei asupra invaziei celulelor canceroase sau asupra inflamațiilor?
S-a raportat că migrația şi mai apoi invazia celulelor cancerului la sân este încetinită de morfină, prin inhibarea metaloproteinazelor matriceale. De asemenea, ar exista tot un efect inhibator şi asupra matricilor metallopeptidază 2 (MMP-2) şi metallopeptidază 9 (MMP-9). Datele oferite de către specialiști conțin contradicții, astfel că sunt neclare efectele acestui opioid asupra metastazelor. În ceea ce privește funcțiile antiinflamatoare, este confirmat faptul că inflamațiile pot fi prevenite de morfină. Cu toate acestea, morfina ar putea, de asemenea, să stimuleze degranularea celulelor mastocite, pentru eliberarea neutopeptidei SP. În acest fel răspunsul inflamator va fi agravat, iar rata de infectare mărită.
Studiile actuale dovedesc faptul că morfina are un efect dublu în ceea ce privește celulele tumorale, dar şi metastazele sau inflamațiile ce pot apărea. Factorul principal pare să fie reprezentat de doza administrată şi de tipul tumorii asupra căreia acționează. Concentrațiile mari par a inhiba celulele tumorale şi apariția metastazelor, în timp ce dozele mici, de regulă administrate zilnic, sunt responsabile de proliferarea celulelor tumorale. Efectul este însă unul diferit, în funcție de tipul de cancer. Deoarece mecanismele sunt neclare, opioizii nu reprezintă la momentul actual o opțiune terapeutică în tratamentul tumorilor.
Sursa: Springer
Actualizat la 05-12-2018 | Vizite: 69 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării