De ce persoanele diabetice au riscuri mai mari de a face cancer?
Diabetul, sindrom caracterizat prin valorile crescute ale concentrației de glucoză din sânge, este considerat unul dintre principalii factori de risc pentru cancer. Conform studiilor, persoanele cu diabet au un risc de aproape trei ori mai mare pentru anumite tipuri de cancer, precum cancerul ovarian, cancerul la sân sau cancerul renal. Incidența în creștere a diabetului va determina, cel mai probabil, o creștere în incidență a cancerului. Deoarece aceste două condiții medicale ucid anual milioane de oameni, a fost necesară o abordare specifică, pentru a depista eventualele asocieri dintre diabet și cancer.
O nouă cercetare, realizată de către American Chemical Society, oferă o explicație posibilă pentru unul dintre misterele medicale: riscul crescut al persoanelor diagnosticate cu diabet de a dezvolta cancer. Conform cercetătorilor de la City of Hope, nivelul ridicat al glicemiei, observat la persoanele cu diabet, ar putea modifica structura ADN-ului, ce va determina destabilizarea genomului și va spori șansele de a face cancer. În cadrul studiilor au fost descoperite niveluri crescute ale unui marker de glicare a ADN-ului (N2-carboxyethyl-2‘-deoxyguanosine) la șoarecii de laborator care sufereau de diabet. Totodată, nivelul crescut de glucoză pe care îl aveau acești șoareci a interferat cu celulele implicate în procesul de reglare a cantității proteinelor amintite.
Specialiștii au măsurat nivelurile de N2-carboxyethyl-2‘-deoxyguanosine (CEdG), precum și ale omologului său în ARN (CEG), rezultatele fiind aceleași, o creștere semnificativă a cantității de CEdG și CEG la șoarecii cu diabet, comparativ cu cei care nu sufereau de diabet. Pentru a avea un rezultat mai concludent, echipele de cercetători au încercat să determine și motivul molecular pentru care fixarea pe celule a markerilor de glicare nu se făcea corespunzător. Au fost identificate două proteine a căror activitate era scăzută la șoarecii cu diabet, și care, atunci când erau plasate în medii cu glucoză ridicată, creșteau repararea ADN-ului și contribuiau la reducerea daunelor asupra structurii ADN-ului. Este vorba despre proteina de semnalizare mTORC1 și factorul de transcripție HIF1a, deja utilizate în medicamente împotriva diabetului. Conform autorului principal al studiului, stimularea proteinelor capabile să protejeze ADN-ul ar putea scădea riscul de cancer la modelele de animale diabetice, astfel că, dacă rezultatele vor fi confirmate de noi cercetări, vor fi efectuate studii pe om.
Sursa: Science Daily
O nouă cercetare, realizată de către American Chemical Society, oferă o explicație posibilă pentru unul dintre misterele medicale: riscul crescut al persoanelor diagnosticate cu diabet de a dezvolta cancer. Conform cercetătorilor de la City of Hope, nivelul ridicat al glicemiei, observat la persoanele cu diabet, ar putea modifica structura ADN-ului, ce va determina destabilizarea genomului și va spori șansele de a face cancer. În cadrul studiilor au fost descoperite niveluri crescute ale unui marker de glicare a ADN-ului (N2-carboxyethyl-2‘-deoxyguanosine) la șoarecii de laborator care sufereau de diabet. Totodată, nivelul crescut de glucoză pe care îl aveau acești șoareci a interferat cu celulele implicate în procesul de reglare a cantității proteinelor amintite.
Specialiștii au măsurat nivelurile de N2-carboxyethyl-2‘-deoxyguanosine (CEdG), precum și ale omologului său în ARN (CEG), rezultatele fiind aceleași, o creștere semnificativă a cantității de CEdG și CEG la șoarecii cu diabet, comparativ cu cei care nu sufereau de diabet. Pentru a avea un rezultat mai concludent, echipele de cercetători au încercat să determine și motivul molecular pentru care fixarea pe celule a markerilor de glicare nu se făcea corespunzător. Au fost identificate două proteine a căror activitate era scăzută la șoarecii cu diabet, și care, atunci când erau plasate în medii cu glucoză ridicată, creșteau repararea ADN-ului și contribuiau la reducerea daunelor asupra structurii ADN-ului. Este vorba despre proteina de semnalizare mTORC1 și factorul de transcripție HIF1a, deja utilizate în medicamente împotriva diabetului. Conform autorului principal al studiului, stimularea proteinelor capabile să protejeze ADN-ul ar putea scădea riscul de cancer la modelele de animale diabetice, astfel că, dacă rezultatele vor fi confirmate de noi cercetări, vor fi efectuate studii pe om.
Sursa: Science Daily
Actualizat la 27-08-2019 | Vizite: 69 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării