Creșterea incidenței cancerului la adulții tineri: rolul factorilor de risc comportamentali și al obezității
Autor: Camelia Airinei, senior editor | actualizat la 29-04-2026
Un studiu realizat în Anglia și publicat în jurnalul BMJ Oncology a analizat tendințele incidenței cancerului între 2001 și 2019, comparând adulții tineri (20–49 ani) cu cei ≥50 ani, pentru a identifica factorii care ar putea explica creșterea observată; cercetarea arată că, deși mai multe tipuri de cancer sunt în creștere, obezitatea pare a fi principalul factor asociat, în timp ce alți factori comportamentali au avut tendințe stabile sau favorabile.
Idei principale
- Incidența a crescut pentru 16 din 22 tipuri de cancer la femeile tinere și 11 din 21 la bărbații tineri.
- 11 tipuri de cancer asociate cu factori comportamentali au fost analizate în detaliu.
- Majoritatea factorilor de risc clasici (fumat, alcool, dietă) au scăzut sau s-au stabilizat.
- Obezitatea (indicele de masă corporală crescut) este singurul factor cu trend constant ascendent.
- Atât incidența atribuibilă obezității, cât și cea neatribuită acesteia au crescut, dar în ritm diferit.
- Creșterea cancerelor nu poate fi explicată printr-un singur factor, ci probabil prin efecte cumulative.
Context
În ultimele decenii, mai multe țări au raportat o creștere a incidenței cancerului la adulții tineri, fenomen care ridică întrebări legate de expuneri noi sau modificări ale stilului de viață. Factorii clasici, precum consumul de alcool, fumatul, alimentația și sedentarismul, sunt bine documentați, însă în paralel au fost propuse și ipoteze emergente, precum rolul alimentelor ultraprocesate, poluării sau expunerilor precoce.
Un aspect important este diferențierea între efectele de cohortă (expuneri specifice unei generații) și cele cumulative, precum și evaluarea dacă adulții tineri sunt mai vulnerabili la anumiți factori comparativ cu populația vârstnică.
Despre studiu
Design și surse de date
Analiza a utilizat date din registrul național de cancer din Anglia (National Disease Registration Service), acoperind perioada 2001–2019. Incidența a fost standardizată după vârstă folosind populația standard europeană din 2013.
Au fost incluse:
- 25 tipuri de cancer (22 la femei, 21 la bărbați)
- Două grupe de vârstă: 20–49 ani și ≥50 ani
- Stratificare pe sex
Factorii de risc analizați
Au fost evaluați factorii comportamentali cu dovezi solide:
- Fumatul
- Consumul de alcool
- Indicele de masă corporală crescut
- Inactivitatea fizică
- Consumul de carne roșie și procesată
- Aportul scăzut de fibre
Analize statistice
Studiul a utilizat:
- AAPC (Average Annual Percentage Change) pentru evaluarea tendințelor
- Teste statistice pentru comparația între grupe de vârstă
- Fracția atribuibilă populațional (PAF) pentru estimarea contribuției factorilor de risc
- Un decalaj de 10 ani între expunere și diagnostic
Rezultate
Tendințele incidenței cancerului
Au fost identificate 11 tipuri de cancer în creștere la adulții tineri:
- Tiroidian
- Mielom multiplu
- Hepatic
- Renal
- Vezica biliară
- Colorectal
- Pancreatic
- Endometrial
- Oral
- Mamar
- Ovarian
Pentru majoritatea acestora, incidența a crescut și la adulții vârstnici, însă:
- Cancerul colorectal a crescut doar la tineri
- Cancerul ovarian a scăzut la femeile vârstnice (−1,31%/an)
Evoluția factorilor de risc
Majoritatea factorilor au avut tendințe favorabile:
- Fumat: scădere ~2%/an
- Consumul de alcool: scădere, în special la consumul moderat și sever
- Inactivitate fizică: scădere până în 2012
- Carne roșie: scădere semnificativă (−7,4%/an la bărbați tineri)
În contrast:
- Obezitatea a crescut constant
- Creștere de ~2,6%/an la femeile tinere
- Prevalență în 2019: ~30% la femei tinere și adulți vârstnici
Fracția atribuibilă populațional (PAF)
În 2019, proporția cazurilor atribuibile factorilor comportamentali a fost semnificativă:
- Cancer oral: până la 68% la bărbați
- Colorectal: 49–53% la bărbați
- Ficat: 42–48%
- Endometrial: până la 42% la femei
Indicele de masă corporală a fost asociat cu majoritatea cancerelor (cu excepția celui oral), cu valori de până la:
- 37% pentru cancerul endometrial
- ~20–30% pentru ficat, rinichi și vezica biliară
Incidența atribuibilă obezității
Ratele de cancer atribuibile obezității au crescut mai rapid decât cele neatribuite:
- Cancer colorectal la femei tinere: +4,3%/an (atribuit IMC)
- Comparativ: +3,2%/an (neatribuit)
- Cancer endometrial: +3,8%/an vs +1,7%/an
Totuși, creșterea ambelor componente sugerează existența unor factori suplimentari.
Disparități socioeconomice
- Scăderea fumatului mai lentă în grupurile defavorizate
- Creșterea obezității mai accentuată în aceste grupuri
- Expunere globală mai mare la factori de risc
Interpretare și implicații
Rezultatele sugerează că:
- Factorii comportamentali clasici nu explică singuri creșterea cancerelor
- Obezitatea are un rol major, dar incomplet
- Este probabil un efect combinat al mai multor factori
Alți factori potențiali includ:
- Expuneri precoce (prenatale sau în copilărie)
- Modificări ale microbiomului intestinal
- Factori reproductivi
- Schimbări în diagnostic și screening
Concluzii
Incidența mai multor tipuri de cancer este în creștere atât la adulții tineri, cât și la cei vârstnici în Anglia. În timp ce obezitatea apare ca principal factor asociat, creșterea globală nu poate fi explicată printr-un singur determinant, sugerând un impact cumulativ al mai multor expuneri și necesitatea unor studii aprofundate asupra factorilor emergenți și a interacțiunilor dintre aceștia.
Actualizat la 29-04-2026 | Vizite: 112 | bibliografie
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării