Antibioticele ar putea influența eficiența terapiilor anticancer
Administrarea justificată sau nu a antibioticelor are un impact dramatic și aproape imediat asupra microbiotei intestinale, utilizare lor pe termen lung poate favoriza rezistența patogenilor la medicamente, ceea ce ne face pe noi și pe cei din juri mult mai vulnerabili la infecții.
Antibioticele administrate rațional pentru a contracara infecțiile sunt o componentă importantă care se alătură terapiilor anticancer tot mai precise și complexe. De aceea, stabilirea impactului pe care antibioticele îl pot avea asupra eficienței tratamentelor oncologice, chimioterapie și imunoterapie deopotrivă.
Studiul care a analizat interacțiunea îndeaproape dintre cele două tipuri de tratamente a fost publicat în jurnalul științific Oncotarget. Tot în cadrul lui s-a observat că impactul negativ al antibioticelor asupra eficienței terapiilor oncologice implică modificările de la nivelul microbiotei intestinale, esențială pentru activarea limfocitelor T în vederea obținerii răspunsului imun.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a confirma astfel de efecte ale utiliăzării antibioticelor asupra eficienței terapiilor anticancer la oameni. În lipsa unor analize țintite, rezultatele trebuie tratate cu precauție și nu pot fi generalizate la toate clasele de antibiotice, respectiv tuturor regimurile de tratamente, nici chiar celor care se bazează pe imunitatea susținută de microbiomul intestinal.
Sursa: EurekAlert!
Te-ar putea interesa și articolele noastre pe această temă:
Prevenirea rezistenței la antibiotice – Ghid pentru pacienți!
Efectele secundare ale administrării nejustificate a antibioticelor
Prevenirea rezistenței la antibiotice – Ghid pentru pacienți!
Efectele secundare ale administrării nejustificate a antibioticelor
Antibioticele administrate rațional pentru a contracara infecțiile sunt o componentă importantă care se alătură terapiilor anticancer tot mai precise și complexe. De aceea, stabilirea impactului pe care antibioticele îl pot avea asupra eficienței tratamentelor oncologice, chimioterapie și imunoterapie deopotrivă.
Studiul care a analizat interacțiunea îndeaproape dintre cele două tipuri de tratamente a fost publicat în jurnalul științific Oncotarget. Tot în cadrul lui s-a observat că impactul negativ al antibioticelor asupra eficienței terapiilor oncologice implică modificările de la nivelul microbiotei intestinale, esențială pentru activarea limfocitelor T în vederea obținerii răspunsului imun.
- În cazul terapiei limfocitelor T CAR (CAR-T) nu au fost identificate modificări induse de administrarea antibioticelor deoarece componenta înăscută a sistemului imunitar nu este esențial pentru obținerea efectului terapeutic. Chiar și în cazul utilizării pe termen lung a antibioticelor eficiența terapiei CAR-T în tratamentul limfoamelor cu manifestări sistemice la modele animale nu a fost afectată, în ciuda modificărilor la nivelul microbiomului intestinal.
- În schimb, eficiența terapiilor celulelor T ce vizează imunitatea adaptivă poate fi influențată în urma administrării concomitente a antibioticelor, mecanismul de acțiune fiind dependent de funcționarea sistemului imun înăscut.
- Cobaii cu cancer colorectal tratați cu chimioterapie pe bază de ciclofosfamidă (CTX), urmată de imunoterapia celulelor T CD4+ și care nu au primit antibiotice au intrat în remisie. În schimb, la cei cărora li s-au administrat antibiotice efectul curativ a fost absent în 3 din 5 cazuri în trei săptămâni după tratament.
- Studiul de față realizat pe modele animale a confirmat o ipoteză anterioară potrivit căreia alterarea microbiomului intestinal influențează eficiența chimioterapiei CTX utilizată în tratamentul sarcomului, o formă rară de cancer a țesuturilor moi.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a confirma astfel de efecte ale utiliăzării antibioticelor asupra eficienței terapiilor anticancer la oameni. În lipsa unor analize țintite, rezultatele trebuie tratate cu precauție și nu pot fi generalizate la toate clasele de antibiotice, respectiv tuturor regimurile de tratamente, nici chiar celor care se bazează pe imunitatea susținută de microbiomul intestinal.
Sursa: EurekAlert!
Actualizat la 08-03-2018 | Vizite: 87 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1