Antibioticele ar putea influența eficiența terapiilor anticancer
Administrarea justificată sau nu a antibioticelor are un impact dramatic și aproape imediat asupra microbiotei intestinale, utilizare lor pe termen lung poate favoriza rezistența patogenilor la medicamente, ceea ce ne face pe noi și pe cei din juri mult mai vulnerabili la infecții.
Antibioticele administrate rațional pentru a contracara infecțiile sunt o componentă importantă care se alătură terapiilor anticancer tot mai precise și complexe. De aceea, stabilirea impactului pe care antibioticele îl pot avea asupra eficienței tratamentelor oncologice, chimioterapie și imunoterapie deopotrivă.
Studiul care a analizat interacțiunea îndeaproape dintre cele două tipuri de tratamente a fost publicat în jurnalul științific Oncotarget. Tot în cadrul lui s-a observat că impactul negativ al antibioticelor asupra eficienței terapiilor oncologice implică modificările de la nivelul microbiotei intestinale, esențială pentru activarea limfocitelor T în vederea obținerii răspunsului imun.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a confirma astfel de efecte ale utiliăzării antibioticelor asupra eficienței terapiilor anticancer la oameni. În lipsa unor analize țintite, rezultatele trebuie tratate cu precauție și nu pot fi generalizate la toate clasele de antibiotice, respectiv tuturor regimurile de tratamente, nici chiar celor care se bazează pe imunitatea susținută de microbiomul intestinal.
Sursa: EurekAlert!
Te-ar putea interesa și articolele noastre pe această temă:
Prevenirea rezistenței la antibiotice – Ghid pentru pacienți!
Efectele secundare ale administrării nejustificate a antibioticelor
Prevenirea rezistenței la antibiotice – Ghid pentru pacienți!
Efectele secundare ale administrării nejustificate a antibioticelor
Antibioticele administrate rațional pentru a contracara infecțiile sunt o componentă importantă care se alătură terapiilor anticancer tot mai precise și complexe. De aceea, stabilirea impactului pe care antibioticele îl pot avea asupra eficienței tratamentelor oncologice, chimioterapie și imunoterapie deopotrivă.
Studiul care a analizat interacțiunea îndeaproape dintre cele două tipuri de tratamente a fost publicat în jurnalul științific Oncotarget. Tot în cadrul lui s-a observat că impactul negativ al antibioticelor asupra eficienței terapiilor oncologice implică modificările de la nivelul microbiotei intestinale, esențială pentru activarea limfocitelor T în vederea obținerii răspunsului imun.
- În cazul terapiei limfocitelor T CAR (CAR-T) nu au fost identificate modificări induse de administrarea antibioticelor deoarece componenta înăscută a sistemului imunitar nu este esențial pentru obținerea efectului terapeutic. Chiar și în cazul utilizării pe termen lung a antibioticelor eficiența terapiei CAR-T în tratamentul limfoamelor cu manifestări sistemice la modele animale nu a fost afectată, în ciuda modificărilor la nivelul microbiomului intestinal.
- În schimb, eficiența terapiilor celulelor T ce vizează imunitatea adaptivă poate fi influențată în urma administrării concomitente a antibioticelor, mecanismul de acțiune fiind dependent de funcționarea sistemului imun înăscut.
- Cobaii cu cancer colorectal tratați cu chimioterapie pe bază de ciclofosfamidă (CTX), urmată de imunoterapia celulelor T CD4+ și care nu au primit antibiotice au intrat în remisie. În schimb, la cei cărora li s-au administrat antibiotice efectul curativ a fost absent în 3 din 5 cazuri în trei săptămâni după tratament.
- Studiul de față realizat pe modele animale a confirmat o ipoteză anterioară potrivit căreia alterarea microbiomului intestinal influențează eficiența chimioterapiei CTX utilizată în tratamentul sarcomului, o formă rară de cancer a țesuturilor moi.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a confirma astfel de efecte ale utiliăzării antibioticelor asupra eficienței terapiilor anticancer la oameni. În lipsa unor analize țintite, rezultatele trebuie tratate cu precauție și nu pot fi generalizate la toate clasele de antibiotice, respectiv tuturor regimurile de tratamente, nici chiar celor care se bazează pe imunitatea susținută de microbiomul intestinal.
Sursa: EurekAlert!
Actualizat la 08-03-2018 | Vizite: 75 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării