Administrarea zilnică de aspirină scade riscul de cancer (meta-analiză)
Administrarea aspirinei cu scopul de a preveni anumite afecțiuni, printre care și cancerul, a fost mult timp amânată din cauza riscurilor adverse implicate de acest medicament, chiar dacă studii anterioare indicaseră potențialul preventiv al aspirinei împotriva cancerului.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
Actualizat la 27-08-2014 | Vizite: 80 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării