Administrarea zilnică de aspirină scade riscul de cancer (meta-analiză)
Administrarea aspirinei cu scopul de a preveni anumite afecțiuni, printre care și cancerul, a fost mult timp amânată din cauza riscurilor adverse implicate de acest medicament, chiar dacă studii anterioare indicaseră potențialul preventiv al aspirinei împotriva cancerului.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
În 2014 a fost publicată în Annals of Oncology o analiză sistematică a studiilor și meta-analizelor recente din domeniu, cu scopul de a estima care sunt beneficiile și efectele negative ale tratamentului cu aspirină.
Concluzia analizei a fost că aspirina previne într-adevăr instalarea cancerului. Efectele sale sunt vizibile abia după 3 ani de administrare și în unele cazuri sunt de durată, fiind observate chiar dacă tratamentul a încetat. Doza zilnică recomandată este între 75 și 325 mg/zi, fiind indicată administrarea timp de minimum 5 ani, pentru că efectele pozitive sunt cu atât mai consistente cu cât durata tratamentului este mai mare.
Administrarea aspirinei are însă și efecte negative, care nu trebuie neglijate: sângerări gastrointestinale, riscul apariției ulcerului, iar la un consum ridicat de aspirină - riscul de intoxicație. Comparând însă riscurile și beneficiile aspirinei documentate de toate aceste studii, cercetătorii au concluzionat că balanța înclină semnificativ spre asumarea riscului de a ne confrunta cu aceste efecte secundare, având în vedere că astfel ne putem proteja împotriva cancerului.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a clarifica unele aspecte netratate de testele clinice de până acum. De exemplu, ar fi util dacă s-ar identifica doza recomandată în cazul persoanelor cu risc de a dezvolta efectele negative mai sus menționate. De asemenea, este necesar să se cunoască durata maximă de administrare a aspirinei, precum și vârsta până la care este util să se administreze.
Actualizat la 27-08-2014 | Vizite: 95 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1