1 din 10 supraviețuitori ai cancerului continuă să fumeze după diagnostic
Deși au depășit cancerul, aproximativ 10% dintre supraviețuitori continuă să fumeze la 9 ani după diagnostic, arată un studiu longitudinal publicat în 2014 în jurnalul Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention și citat de Societatea Americană de Cancer.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
- eficiența tratamentului este afectată
- cresc șansele recidivei bolii
- scade speranța de viață.
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Actualizat la 21-08-2014 | Vizite: 94 | bibliografie
Alte articole:
- Screeningul genetic BRCA1/BRCA2: cui se recomandă și ce înseamnă un rezultat pozitiv
- Testul PSA: când îl faci, cum îl interpretezi și ce înseamnă un rezultat ridicat
- Cancer de sân: depistare precoce, factori de risc și tratament 2026
- Dislipidemia la pacienții cu cancer: riscul cardiovascular subestimat și opțiuni terapeutice — EHJ 2026
- Amiloidoza AL în era daratumumab: factori prognostici și biomarkeri pentru era modernă
- Fulvestrantul ca terapie de menținere dublează supraviețuirea fără progresie față de capecitabină în cancerul mamar metastatic HR+/HER2−
- Imunoterapia adăugată chimioterapiei neoadjuvante crește rata de răspuns patologic complet în cancerul mamar triplu-negativ precoce
- Estradiolul transdermic, non-inferior agoniștilor LHRH în cancerul de prostată local avansat, cu profil mai bun de tolerabilitate osoasă și metabolică
- Dinamica ADN tumoral circulant prezice rezultatele clinice în cancerul colorectal metastatic tratat cu cetuximab
- Corelate imune sistemice ale supraviețuirii pe termen lung după terapie combinată cu adenovirus oncolitic și interferon gamma în gliomul de grad înalt
- Tucidinostat adăugat la R-CHOP îmbunătățește supraviețuirea în limfomul DLBCL cu dublu-expresor MYC/BCL2
- Limfomul din celule de manta: ibrutinib fără transplant autolog este non-inferior regimului standard cu transplant la 4,5 ani de urmărire
- Darolutamida controlează durerea și menține calitatea vieții în cancerul de prostată metastatic hormono-sensibil — date ARANOTE Lancet Oncology
- PSA seric la 6, 12 și 24 de săptămâni prezice puternic supraviețuirea globală în cancerul de prostată metastatic și cu risc înalt — date STAMPEDE
- DUSP21 resensibilizează celulele de leucemie mieloidă cronică rezistente la imatinib la acțiunea ponatinibului prin diferențiere eritroidă mediată de GATA-1