1 din 10 supraviețuitori ai cancerului continuă să fumeze după diagnostic
Deși au depășit cancerul, aproximativ 10% dintre supraviețuitori continuă să fumeze la 9 ani după diagnostic, arată un studiu longitudinal publicat în 2014 în jurnalul Cancer Epidemiology, Biomarkers and Prevention și citat de Societatea Americană de Cancer.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Aceste date sunt surprinzătoare dacă avem în vedere faptul că în cazul anumitor tipuri de cancer fumatul este un factor de risc dovedit.
La studiu au participat 2938 de persoane care au supraviețuit după ce au fost diagnosticae cu unul dintre cele mai prevalente tipuri de cancer: de sân, uterin, ovarian, pulmonar, colorectal, melanom malign, de prostată, vezical, de rinichi, limfomul Non-Hodgkin).
Din totalul de participanți (intervievați la 9 ani după depistarea cancerului), 9,3% erau fumători (fumau de cel puțin 30 de zile), 41,2% se lăsaseră de fumat și 49,6% nu au fumat niciodată. Cercetătorii au făcut și un top al cancerelor în funcție de prevalența fumatului, astfel pe primul loc s-au aflat cei care avuseseră cancer vezical (17,2%), pe locul doi s-au situat cei cu cancer pulmonar (14,9%) și pe al treilea cei cu cancer ovarian ( 11,6%). Majoritatea fumătorilor (83%) fumau în medie aproximativ 15 țigări pe zi.
S-a observat totodată și o corelație pozitivă între anumite caracteristici sociale și incidența fumatului. Astfel, persoanele cu probabilitatea cea mai mică de a se lăsa de fumat erau tinere, de gen feminin, cu venituri mici și un nivel educațional scăzut.
Fumatul dăunează recuperării după depistarea cancerului. Care sunt efectele negative ale fumatului după un astfel de diagnostic?
- eficiența tratamentului este afectată
- cresc șansele recidivei bolii
- scade speranța de viață.
Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității dezvoltării unui tratament pentru cancer care să ia în considerare și conștientizarea pacienților despre riscurile la care se supun dacă nu renunță la fumat.
Actualizat la 21-08-2014 | Vizite: 82 | bibliografie
Alte articole:
- Medicină de precizie în tumori neuroendocrine: screening personalizat al 27 de agenți terapeutici
- Predictori ai răspunsului durabil la imunoterapie în cancerul cervical metastatic
- FGFR1 — și nu S6K1/2 — determină rezistența intrinsecă la inhibitorii BRAF în melanom
- Inteligența artificială planifică radioterapia pentru cancer la fel de bine ca specialiștii umani (trial internațional)
- Un simplu test de sânge ar putea ghida mai precis tratamentul cancerului în stadiu avansat
- Agoniștii receptorilor GLP-1 reduc mortalitatea la pacienții cu diabet și cancer activ
- De ce îmbătrânirea favorizează răspândirea cancerului de sân: rolul cheie al receptorului RAGE
- Două ședințe de radioterapie pentru cancerul de prostată: la fel de sigure ca cinci, cu mai puțin stres pentru pacienți
- Radioterapia stereotactică în cancerul de sân oligometastatic prelungește supraviețuirea fără progresie cu aproape 16 luni
- Sindromul hemofagocitic asociat terapiei CAR-T: complicație rară, dar severă, cu implicații majore în oncologia modernă
- Un medicament experimental arată primele semne de eficacitate în cancerul de prostată rezistent la hormonoterapie
- Nanoparticule multitargetate, o nouă strategie pentru a inhiba invazia cancerului de sân triplu negativ
- Alfabetizarea financiară în asigurări și toxicitatea financiară la supraviețuitorii de cancer AYA
- Nanoparticule inteligente care „citesc” tumora: un nou sistem de livrare transformă imunoterapia cancerului
- Testul PSA pentru cancerul de prostată: o revizuire Cochrane confirmă reducerea mortalității, dar ridică problema supradiagnosticării