Spitalul Privat Döbling - Austria/Viena

În 80% din cazuri melanomul apare „de novo“, adică pe pielea sănătoasă. Doar aproximativ 10 - 20% din melanoame se dezvoltă din/ într-o aluniță existentă.

Componenta genetică joacă de asemenea un rol în apariția cancerului de piele. Persoanele cu foarte multe alunițe prezintă un risc crescut de dezvoltare a cancerului de piele în comparație cu persoanele care au mai puțin de 25 de alunițe. Lumina razelor ultraviolete, respectiv expunerea pe termen îndelungat la soare prezintă un risc crescut.

În primul rând, pacientul recunoaște o aluniță nouă, care prezintă semne atipice și nu pare să fie similară cu celălalte alunițe.

Suspiciunea asupra diagnosticului de melanom poate fi emisă de către medicul specialist după investigarea cu o lampă-lupă. Diagnosticul final poate fi emis numai pe baza raportului histopatologic aferent exciziei.

Pentru prevenția melanomului se pot controla în mod regulat alunițele și, la nevoie pot fi fotografiate și stocate digital pentru o monitorizare regulată o dată pe an.

De regulă este recomandat un consult dermatologic pe an, în cazul în care aveți multe alunite, vă expuneți în mod regulat și abundent la soare și/sau există antecedente familiale de melanom.

O terapie medicamentoasă este,de regulă, necesară în cazul în care adâncimea de penetrare a celulelor maligne  depășește 0,8 - 1,5 mm indice Breslow și / sau ganglionii limfatici sunt afectați.

Pentru stadiile avansate există terapia adjuvantă cu Interferon – alpha, imunoterapia cu Ipilimumab sau anticopri Anti - PD1(Nivolumab, Pembrolizumab). Pacienții care pot prezenta o mutație BRAF pot fi tratați și cu inhibitori BRAF precum Vemurafenib.

Aceste terapii noi permit o prelungire relevantă a vieții pe termen lung, cu o calitate a vieții acceptabilă.

Decizia asupra terapiei adecvate poate fi luată numai în concordanță cu mulți alți factori precum implicarea ganglionilor limfatici, a organelor, rata mitotică, adâncimea melanomului, vârsta pacienților precum și comorbiditățile.