Mastita fibrochistica
Autor: Dr. Stiuriuc Simona , publicat la 02-07-2014
Boala fibrochistica a sanului sau mastita fibrochistica reprezinta o conditie patologica a tesutului mamar care afecteaza aproximativ 30-60% dintre femei. Este caracterizata de dezvoltarea a numerosi chisti intramamari care determina disconfort, asociat frecvent cu influentele hormonale ale ciclului menstrual.
Modificarile din boala fibrochistica mamara sunt caracterizate de aparitia de tesut fibros si chisturi in san. Aceste chisturi sunt netede, cu margini bine delimitate si mobile fata de planurile adiacente. Femeile pot acuza dureri sub forma de taieturi in san asociate cu tumefierea periodica. Sanii si mamelonul pot fi sensibili sau pruriginosi.
Simptomele sunt legate de ciclul menstrual. Acestea tind sa fie maxime inainte de menstra si sa diminue dupa. Sanii pot fi voluminosi si tumefiati.
Mastita fibrochistica apare in aproape 50% dintre cazuri bilateral, cel mai frecvent fiind constatata in a cincea decada de viata. S-a inregistrat o rata de incidenta mai crescuta la:
Cei mai multi medici recunosc drept cauza a distrofiei mamare instalarea unor dezechilibre hormonale, respectiv o crestere a raportului estrogen/progesteron si o crestere a sensibilitatii tesutului glandular mamar la estrogeni. S-a constatat ca administrarea de preparate estrogenice dupa menopauza se asociaza cu cresterea frecventei bolii.
Pentru diagnosticul mastitei fibrochistice se recomanda examen citologic si biochimic pentru chisturile palpabile, pentru care se practica punctie-aspiratie cu ac fin sub ghidaj ecografic, rezultand un lichid al carui culoare este verzuie. Probele cu acest lichid sunt trimise la anatomie patologica pentru a descoperi un eventual carcinom intrachistic. Ecografia mamara este o metoda de inalt fiabilitate, recunoaste chisturile ca zone lacunare transsonice, anecogene, bine delimitate. La mamografie, formatiunile radiotransparente apar ca opacitati rotunde, regulate, omogene cu depuneri calcare pe pereti. Explorarea este mai dificila deoarece in glandele dense precum si in prezenta de chisturi multiple se poate trece pe linga o transformare carcinomatoasa.
Tratamentul medical nehormonal include dieta (evitarea alimentelor si a bauturilor care contin cafeina) si administrarea de vitamine (vitamina A pentru a scadea riscul de transformare maligna, vitamina E).
Preparatele hormonale care se utilizeaza in mastita fibrochistica sunt:
contraceptivele orale (estroprogestative cu microdoze de estrogeni, pe durate de minimum 3-6 luni)
progesteron natural sau progestative de sinteza nesteroidiene
antiestrogenii trifeniletilenici - tamoxifen
antiprolactinicele - bromocriptina in prezenta unei hiperprolactinemii, gonadotrope - danazol.
Tratamentul chirurgical este diferit in functie de examenul clinic local si de rezultatele explorarilor imagistice. Daca formatiunea a putut fi identificata la palpare sau radiologic se recomanda biopsie-exereza, urmata de examenul anatomo-patologic al fragmentului excizat, in functie de care se decide atitudinea terapeutica.
Mastectomia partiala devine necesara in situatia unei incertitudini diagnostice sau daca dupa punctia evacuatorie formatiunea nu se modifica. Indicatia pentru mastectomia totala o reprezinta exerezele repetate sau bilaterale, la care examenul histopatologic evidentiaza hiperplazii atipice, in prezenta unor antecedente heredocolaterale de cancer mamar. Indicatiile relative includ imposibilitatea urmaririi cazului sau solicitarea interventiei de catre pacienta. Pentru formatiunile izolate la care s-a putut efectua exereza in tesut sanatos, fara antecedente familiale semnificative sau prezenta factorilor de risc, se indica temporizarea si supravegherea periodica a pacientei (autopalparea sanilor, examen clinic la 3-6 luni, ecografie mamara, mamografie la 12-24 de luni).
De obicei nu exista efecte adeverse ale acestei conditii. In toate cazurile aceasta regreseaza dupa menopauza. O posibila complicatie deriva din detectarea dificila a tumorilor canceroase la femeile cu boala fibrochistica. Mastita fibrochistica nu conduce la cresterea riscului de cancer la san.
Principalii hormoni implicati in agravarea simptomelor mamare premenstrual sunt estrogenul si prolactina - hormonul de lactatie secretat de glanda pituitara. Factorii alimentari sunt de asemenea implicati. Acestia cuprind:
De obicei aceste simptome de durere si tensiune mamara nu persista dupa debutul menstrei, aproape toate femeile prezentand ameliorarea simptomelor in acest moment. Prin ciclurile repetate de stimulare hormonala, chisturile mamare pot deveni cronic inflamate si inconjurate de tesut fibros care le intareste. Astfel este mult mai dificil pentru fluidul prins in interiorul chistului sa fie reabsorbit de catre corp. Aceasta conditie apare mai frecvent la femeile cuprinse intre 40 si 50 de ani.
Diferentierea intre chisturile mamare si cancer se face prin efectuarea punctiei biopsie cu eliberarea presiunii intrachistice si prelevarea lichidului prins in chist, pentru a fi trimis la examen anatomo-patologic.
La palpare se constata o usoara crestere de volum a sanilor, uneori chiar chisturile aflate sub tensiune, de consistenta crescuta, mai mult sau mai putin sensibile. Chisturile superficiale pot adera la tegumente, iar formatiunile profunde pot avea un contur mai putin bine delimitat. La 30% dintre paciente pot apare scurgeri mamelonare spontane sau provocate de compresiune: lichidul este lactescent cu tenta verde inchis.
Tratament
Vitamina A este dovedita utila pentru reducerea durerii si a dimensiunii leziunilor sanilor la femeile cu boala fibrochistica. Un studiu efectuat la Universitatea Montreal prin administrarea dozelor mari de vitamina A la femeile care au participat voluntar si care prezentau leziuni benigne ale sanilor a dovedit utilitatea vitaminei prin ameliorarea durerii si scaderea in dimensiuni a sanilor. Efectele adverse ale administrarii de vitamina A in exces constau din dezvoltarea cefaleei. Pentru a preveni aceste efecte adverse se recomanda folosirea de betacaroten - provitamina A. Acesta se gaseste din abundenta in fructele si legumele galbene, rosii. Este convertit de catre ficat si intestine in vitamina A.
Vitamina E:
In cateva studii controlate vitamina E a fost gasita utila in reducerea durerii si a sensibilitatii, a dimensiunii chisturilor mamare.
Iodul:
In studiile pe animale sobolanii cu diete alimentare fara iod dezvolta modificari fibrochistice mamare similare cu cele ale sanului uman. Studiile umane au demonstrat ca femeile care prezinta deficit de iod in organism sunt predispuse la dezvoltarea de chisturi mamare. Lipsa iodului afecteaza si ciclurile menstruale. Produsele marine sunt bune resurse de iod.
Acizii grasi esentiali:
Cateva studii au sugerat efectele benefice ale uleiului de primula in boala fibrochistica mamara. Acesta este o sursa excelenta de acizi grasi esentiali, acid linoleic.
Mastectomia partiala devine necesara in situatia unei incertitudini diagnostice sau daca dupa punctia evacuatorie formatiunea nu se modifica.
Modificarile din boala fibrochistica mamara sunt caracterizate de aparitia de tesut fibros si chisturi in san. Aceste chisturi sunt netede, cu margini bine delimitate si mobile fata de planurile adiacente. Femeile pot acuza dureri sub forma de taieturi in san asociate cu tumefierea periodica. Sanii si mamelonul pot fi sensibili sau pruriginosi.
Simptomele sunt legate de ciclul menstrual. Acestea tind sa fie maxime inainte de menstra si sa diminue dupa. Sanii pot fi voluminosi si tumefiati.
Mastita fibrochistica apare in aproape 50% dintre cazuri bilateral, cel mai frecvent fiind constatata in a cincea decada de viata. S-a inregistrat o rata de incidenta mai crescuta la:
- femeile nulipare
- femeile la care menarha s-a instalat precoce sau la care menopauza a fost tardiva
- cele cu cicluri neregulate sau anovulatorii;
- pe de alta parte frecventa este mai mare pentru femeile cu sanii mai voluminosi.
Cei mai multi medici recunosc drept cauza a distrofiei mamare instalarea unor dezechilibre hormonale, respectiv o crestere a raportului estrogen/progesteron si o crestere a sensibilitatii tesutului glandular mamar la estrogeni. S-a constatat ca administrarea de preparate estrogenice dupa menopauza se asociaza cu cresterea frecventei bolii.
Pentru diagnosticul mastitei fibrochistice se recomanda examen citologic si biochimic pentru chisturile palpabile, pentru care se practica punctie-aspiratie cu ac fin sub ghidaj ecografic, rezultand un lichid al carui culoare este verzuie. Probele cu acest lichid sunt trimise la anatomie patologica pentru a descoperi un eventual carcinom intrachistic. Ecografia mamara este o metoda de inalt fiabilitate, recunoaste chisturile ca zone lacunare transsonice, anecogene, bine delimitate. La mamografie, formatiunile radiotransparente apar ca opacitati rotunde, regulate, omogene cu depuneri calcare pe pereti. Explorarea este mai dificila deoarece in glandele dense precum si in prezenta de chisturi multiple se poate trece pe linga o transformare carcinomatoasa.
Tratamentul medical nehormonal include dieta (evitarea alimentelor si a bauturilor care contin cafeina) si administrarea de vitamine (vitamina A pentru a scadea riscul de transformare maligna, vitamina E).
Preparatele hormonale care se utilizeaza in mastita fibrochistica sunt:
contraceptivele orale (estroprogestative cu microdoze de estrogeni, pe durate de minimum 3-6 luni)
progesteron natural sau progestative de sinteza nesteroidiene
antiestrogenii trifeniletilenici - tamoxifen
antiprolactinicele - bromocriptina in prezenta unei hiperprolactinemii, gonadotrope - danazol.
Tratamentul chirurgical este diferit in functie de examenul clinic local si de rezultatele explorarilor imagistice. Daca formatiunea a putut fi identificata la palpare sau radiologic se recomanda biopsie-exereza, urmata de examenul anatomo-patologic al fragmentului excizat, in functie de care se decide atitudinea terapeutica.
Mastectomia partiala devine necesara in situatia unei incertitudini diagnostice sau daca dupa punctia evacuatorie formatiunea nu se modifica. Indicatia pentru mastectomia totala o reprezinta exerezele repetate sau bilaterale, la care examenul histopatologic evidentiaza hiperplazii atipice, in prezenta unor antecedente heredocolaterale de cancer mamar. Indicatiile relative includ imposibilitatea urmaririi cazului sau solicitarea interventiei de catre pacienta. Pentru formatiunile izolate la care s-a putut efectua exereza in tesut sanatos, fara antecedente familiale semnificative sau prezenta factorilor de risc, se indica temporizarea si supravegherea periodica a pacientei (autopalparea sanilor, examen clinic la 3-6 luni, ecografie mamara, mamografie la 12-24 de luni).
De obicei nu exista efecte adeverse ale acestei conditii. In toate cazurile aceasta regreseaza dupa menopauza. O posibila complicatie deriva din detectarea dificila a tumorilor canceroase la femeile cu boala fibrochistica. Mastita fibrochistica nu conduce la cresterea riscului de cancer la san.
Patogenie si cauze
Mastita fibrochistica reprezinta o asociere de leziuni distrofice, neinflmatoare, netumorale cu aspecte de tip hiperplazic sau regresiv la nivelul diferitelor componente ale parenchimului mamar.Principalii hormoni implicati in agravarea simptomelor mamare premenstrual sunt estrogenul si prolactina - hormonul de lactatie secretat de glanda pituitara. Factorii alimentari sunt de asemenea implicati. Acestia cuprind:
- aportul de cafeina din ciocolata, cafea, ceai verde, cola,
- grasimile saturate
- sarea.
De obicei aceste simptome de durere si tensiune mamara nu persista dupa debutul menstrei, aproape toate femeile prezentand ameliorarea simptomelor in acest moment. Prin ciclurile repetate de stimulare hormonala, chisturile mamare pot deveni cronic inflamate si inconjurate de tesut fibros care le intareste. Astfel este mult mai dificil pentru fluidul prins in interiorul chistului sa fie reabsorbit de catre corp. Aceasta conditie apare mai frecvent la femeile cuprinse intre 40 si 50 de ani.
Diferentierea intre chisturile mamare si cancer se face prin efectuarea punctiei biopsie cu eliberarea presiunii intrachistice si prelevarea lichidului prins in chist, pentru a fi trimis la examen anatomo-patologic.
Semne si simptome
Boala fibrochistica a sanului este o leziune benigna netumorala. Din punct de vedere clinic pacienta, de obicei cu varsta intre 30 si 45 de ani, acuza dureri discrete sau senzatia de greutate la nivelul sanilor, deseori bilateral, aparute cu cateva zile inainte menstrei, dupa care disconfortul scade in intensitate. Durerea apare prin iritatia nervoasa produsa de edem, fibroza stromala si reactia inflamatorie.La palpare se constata o usoara crestere de volum a sanilor, uneori chiar chisturile aflate sub tensiune, de consistenta crescuta, mai mult sau mai putin sensibile. Chisturile superficiale pot adera la tegumente, iar formatiunile profunde pot avea un contur mai putin bine delimitat. La 30% dintre paciente pot apare scurgeri mamelonare spontane sau provocate de compresiune: lichidul este lactescent cu tenta verde inchis.
Forme anatomoclinice
Ca forme anatomoclinice particulare de mastita fibrochistica se descriu:- adenoza
- fibroza nodulara sau difuza
- hiperplazia epiteliala regulata sau atipica.
Chistul solitar al sanului
Este o forma de mastita fibrochistica. Chistul este unic, are un perete propriu la exterior format din tesut conjunctiv dens, tapetat la interior cu epiteliu si contine lichid galben-verzui. Clinic se identifica o tumora rotunda, bine delimitata, usor sensibila la palpare, mobila, de consistenta chistica, fara adenopatii axilare. Diagnosticul este precizat mamografic, ecografic, prin punctie-biopsie. Tratamentul este chirurgical si consta din extirparea chistului.Tratament
Administrarea de vitamine
Vitamina A:Vitamina A este dovedita utila pentru reducerea durerii si a dimensiunii leziunilor sanilor la femeile cu boala fibrochistica. Un studiu efectuat la Universitatea Montreal prin administrarea dozelor mari de vitamina A la femeile care au participat voluntar si care prezentau leziuni benigne ale sanilor a dovedit utilitatea vitaminei prin ameliorarea durerii si scaderea in dimensiuni a sanilor. Efectele adverse ale administrarii de vitamina A in exces constau din dezvoltarea cefaleei. Pentru a preveni aceste efecte adverse se recomanda folosirea de betacaroten - provitamina A. Acesta se gaseste din abundenta in fructele si legumele galbene, rosii. Este convertit de catre ficat si intestine in vitamina A.
Vitamina E:
In cateva studii controlate vitamina E a fost gasita utila in reducerea durerii si a sensibilitatii, a dimensiunii chisturilor mamare.
Iodul:
In studiile pe animale sobolanii cu diete alimentare fara iod dezvolta modificari fibrochistice mamare similare cu cele ale sanului uman. Studiile umane au demonstrat ca femeile care prezinta deficit de iod in organism sunt predispuse la dezvoltarea de chisturi mamare. Lipsa iodului afecteaza si ciclurile menstruale. Produsele marine sunt bune resurse de iod.
Acizii grasi esentiali:
Cateva studii au sugerat efectele benefice ale uleiului de primula in boala fibrochistica mamara. Acesta este o sursa excelenta de acizi grasi esentiali, acid linoleic.
Terapia hormonala
Se utilizeaza contraceptivele orale estroprogestative cu microdoze de estrogeni. Progesteronul natural sau progfestativele de sinteza nesteroidiene, antiestrogenii trifeniletilenici-tamoxifen, antiprolactinicele - bromocriptina si gonadotropele - danazol sunt utile in diferite scheme de tratament.Terapia chirurgicala
Tratamentul chirurgical variaza in functie de examenul clinic local si de rezultatele explorarilor imagistice, a examenului anatomopatologic. Daca formatiunea este identificabila la palpare sau radiologic se recomanda biopsie - exereza, urmata de examenul anatomo-patologic al fragmentului excizat, in functie de care se decide atitudinea terapeutica.Prognostic
Femeile cu boala fibrochistica mamara continua sa prezinte chisturi care apar si se rezolva, unele raminand permanent. Mastita fibrochistica este in prezent incurabila, dar nu este si amentintatoare de viata. Unele chisturi pot fi aspirate, iar formatiunea dispare la palpare. Daca dupa aspirare aceasta nu dispare chistul poate fi canceros si necesita diagnostic de certitudine prin biopsie si analiza microscopica.Mastectomia partiala devine necesara in situatia unei incertitudini diagnostice sau daca dupa punctia evacuatorie formatiunea nu se modifica.
Publicat la 02-07-2014 | Vizite: 1777 | bibliografie
