Liposarcomul
Autor: Dinu Anda , publicat la 29-05-2015
Aproximativ 18% dintre sarcoamele de ţesuturi moi sunt liposarcoame.
Liposarcomul poate apărea în aproape orice parte a corpului, dar în 50% din cazuri apare pe coapse, iar în o treime din cazuri, pe abdomen (retroperitoneal). Majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc au între 40 şi 60 de ani. (1)
Cauze
Cauzele care duc la dezvoltarea liposarcomului nu se cunosc, dar acesta este asociat cu mutaţii genetice care de obicei nu sunt ereditare, ci dobândite, posibil prin iradiere sau administrarea de substanţe cancerigene.Cu toate acestea, nu se cunoaşte un factor de risc specific. Persoanele care au rude diagnosticate cu liposarcom îşi pot face teste genetice şi trebuie să meargă la consult dacă observă un nodul sau o umflătură. (2)
Simptome
În cazul dezvoltării unui sarcom superficial, de exemplu pe braţ, pacientul observă un nodul moale sau ferm, nedureros (de cele mai multe ori), care creşte încet. Creşterea lentă reprezintă un dezavantaj când vorbim de o tumoră intraabdominală retroperitoneală. (1)Diagnostic
Descoperirea unui nodul impune investigarea prin radiografie sau RMN, în primă fază; acestea vor fi urmate de biopsie, pentru examinarea probei din tumoră de către un specialist anatomopatolog, care va pune diagnosticul de malignitate, îi va stabili gradul şi îi va oferi oncologului informaţii relevante pentru alegerea tratamentului. (1)
Celulele tumorale care au dus la formarea liposarcomului au diferenţiere adipoasă şi se numesc lipoblaşti, fiind asemănătoare cu celulele adipoase fetale. (3)
Tratament
Tratamentul de elecţie este cel chirurgical. Excizia nodulului, când subtipul histologic de liposarcom este mai puţin agresiv, creşte la 100% rata de supravieţuire. Combinarea operaţiei cu radioterapia scade riscul de recidivă în 85-90% din cazuri.
Chimioterapia este recomandată pacienţilor cu metastaze sau cu un risc crescut de recidivă. De obicei, pacienţii cu liposarcom abdominal au metastaze la momentul diagnosticului. (1)
Prognostic
Factorii care influenţează evoluţia liposarcomului și rata supravieţuirii la 5 ani de la diagnostic sunt:
- vârsta;
- gradul tumorii;
- subtipul histologic.
Există 3 subtipuri histologice:
- bine diferenţiat - cel mai frecvent, cel mai lent, cu celule adipoase care nu se îndepărtează mult, ca aspect, de cele normale (la microscopul optic); are cel mai bun prognostic, excizia chirurgicală asigurând de obicei vindecarea definitivă;
- pleomorf - cel mai rar, are un grad înalt de malignitate şi cel mai prost prognostic;
- mixoid - prezintă caracteristici intermediare. (1)
Indiferent de subtip, după oprirea tratamentului, pacientul va fi investigat periodic prin CT sau RMN, pe toată durata vieţii. (1)
Publicat la 29-05-2015 | Vizite: 17406 | bibliografie