Cancerul nazal
Autor: Purtan Teodora , publicat la 06-01-2017
Incidența cancerului nazal crește odată cu vârsta. Această afecțiune este mult mai frecvent întâlnită în rândul persoanele vârstnice, aflate peste vârsta de 55 de ani.
Cancerul nazal poate apărea la ambele sexe, deși în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri noi de tumori maligne ale cavității nazale în rândul bărbaților. [3], [4], [6]
Cauze și factori de risc
Dintre factorii de risc implicați în dezvoltarea tumorilor maligne nazale putem aminti:- activitatea profesională în diferite medii toxice - expunerea la pulberile rezultate în urma prelucrării pielii în fabricile de încălțăminte, praful din industria textilă, rumegușul rezultat în urma prelucrării lemnului, praful de făină din brutării;
- expunerea la diferite substanțe chimice: crom, nichel, benzen, radiu, formaldehida, acetona, propanololul, toluenul, xilenul, cloroformul etc.
- alimentația hipersodată, alimentele bogate în conservanți;
- fumatul este unul dintre factorii de risc majori care pot determina apariția tumorilor maligne în regiunea capului și a gâtului;
- consumul regulat de alcool se asociază riscului crescut de dezvoltare a neoplasmelor nazale;
- anumite infecții virale precum infecția cu virusul papiloma uman sau virusul Epstein-Barr se asociază riscului crescut de dezvoltare a formațiunilor tumorale maligne nazale;
- s-a observat o incidență crescută a cancerului nazal în rândul persoanelor diagnosticate în antecedente cu retinoblastom ereditar, una dintre tumorile maligne ale ochiului;
- poluarea aerului - expunerea prelungită la gazele toxice care se găsesc în mediu cu aer poluat, poate favoriza apariția unor leziuni canceroase la nivelul cavității sau a sinusurilor nazale;
- o incidență crescută a neoplasmului nazal a fost înregistrată în rândul consumatorilor de marijuana;
- genul - studiile au arătat faptul că bărbații sunt mai frecvent afectați de tumorile maligne nazale decât femeile;
- vârsta - incidența maximă a cancerului nazal se află între 50 și 60 de ani. [1], [4], [7], [19]
Morfopatologie
Din punct de vedere histologic există o multitudine de tumori maligne care se pot dezvolta la nivelul cavității sau a sinusurilor nazale.Carcinomul cu celule scuamoase este cea mai frecventă formă de tumoră malignă dezvoltată în regiunea nazală. Punctul de plecare a leziunilor canceroase îl reprezintă celulele plate localizate pe suprafața structurilor tisulare a regiunii frontale a capului.
Adenocarcinomul reprezintă al doilea tip de tumoră malignă care poate apărea la nivelul regiunii nazale, cu punct de plecare de la nivelul celulelor glandulare.
Există și alte forme histologice de tumori maligne nazale, întâlnite mult mai rar în practica medicală: papilomul, melanomul, granulomul, sarcomul sau limfomul.
A fost elaborată o stadializare histologică a tumorilor maligne dezvoltate la nivel nazal care permite evaluarea extinderii procesului tumoral în funcție de aspectul celulelor tumorale:
- grad 1: formațiune tumorală alcătuită din celule bine diferențiate;
- grad 2: formațiune tumorală alcătuită din celule moderat diferențiate;
- grad 3: formațiune tumorală alcătuită din celule slab diferențiate;
- grad 4: masă tumorală alcătuită din celule nediferențiate. [2], [5], [13]
Stadializarea tumorilor maligne nazale
Clasificarea TNM este cel mai frecvent sistem de stadalizare a tumorilor maligne, utilizat de către medicii oncologi pentru încadrarea formațiunilor tumorale pe categorii în funcție de stadiul evolutiv. Această clasificare oferă informații cu privire la dimensiunea și localizarea leziunilor canceroase.- T - tumoră primară
- T0 - absența tumorii primare
- Tis - „carcinom în situ”, formațiune tumorală lmitată la nivelul mucoasei nazale
- T1 - formațiune tumorală localizată la nivelul sinusurilor, fără invadarea structurilor osoase
- T2 - extinderea procesului tumoral la nivelul cavității nazale
- T3 - extinderea procesului tumoral cu invadarea sinusului maxilar și a structurilor
- T4 - extinderea procesului tumoral cu invadarea oaselor feței, a orbitelor, a bazei craniului și a regiunii encefalice
- N - afectare ganglionară
- N0 - fără afectare ganglionară
- N1 - formațiune tumorală cu dimensiuni până în 3 cm, care invadează un singur ganglion de partea afectată
- N2 - formațiune tumorală cu dimensiuni cuprinse între 3 și 6 cm, care invadează unul sau mai mulți ganglioni aflați de partea afectată
- N3 - formațiune tumorală cu dimensiuni peste 6 cm, care invadează unul sau mai mulți ganglioni aflați de ambele părți.
- M - metastaze la distanță
- M0 - absența metastazelor la distanță
- M1 - prezența metastazelor la distanță. [10], [21]
Semne și simptome
Dintre manifestările clinice generate de apariția leziunilor canceroase la nivel nazal amintim:- apariția unei formațiuni tumorale în regiunea superioară a nasului;
- obstrucție nazală, congestie nazală continuă;
- aângerări nazale frecvente;
- rinoree mucoasă care devine purulentă;
- secreții nazale cu miros fetid;
- rinoree continuă;
- infecția cronică a sinusurilor fără răspuns la administrarea de antibiotice;
- cefalee frontală frecventă, durere în regiunea sinusurilor nazale;
- lăcrimare continuă;
- exoftalmie;
- tulburări de vedere și chiar cecitate;
- alterarea simțului olfactiv (scăderea sau pierderea mirosului);
- dureri dentare;
- senzația de „amorțire” a dinților;
- afectarea auzului;
- tinitus (perceperea unor zgomote în urechi fără existența unei surse sonore);
- limitarea deschiderii gurii;
- senzația de „nod în gât”;
- fatigabilitate;
- scădere ponderală fără existența unei cauze anume. [3], [4], [8], [12], [18]
Diagnostic
Dianosticul de cancer nazal este pus de către medicul oncolog pe baza examinării clinice a bolnavului și a investigațiilor efectuate (endoscopie, CT, RMN, scintigrafie osoasă, bopsie și examen histologic).Diagnosticul diferențial al canceului nazal trebuie efectuat cu:
- alte tumori benigne dezvoltate la nivelul regiunii nazale: polipul sângerând al septului nazal, osteomul, mucocelul, chistul sinusului maxilar;
- angiofibromul juvenil;
- papilomatoza;
- pahidermia;
- tumorile vasculare;
- scleromul nazofaringian;
- amiloidoza nazofaringelui;
- tuberculoza nazofaringiană;
- sifilisul nazofarigan;
- discheratozele;
- leucoplachia;
- leucocheratoza. [4], [9], [20]
Investigații paraclinice
Analizele generale ale sângelui nu sunt concludente în acest caz. Hemoleucograma poate indica prezența anemiei și leucocitoză cu creșterea VSH-ului în caz de infecție sinusală cronică.
Examenul histopatologic al fragmentelor tumorale obținute în urma efectuării biospiei este singura investigație care poate confirma diagnosticul de tumoră malignă nazală.
Este utilă efectuarea unei endoscopii pentru a aprecia gradul de extindere a procesului tumoral și a structurilor învecinate invadate.
Computer tomografia (CT) și rezonanța magnetică nucleară (RMN) oferă informații mult mai precise cu privire la dimensiunea și localizarea formațiunii tumorale. Aceste investigații permit vizualizarea formațiunii tumorale maligne la nivelul regiunii nazale și pot indica structurile învecinate invadate de procesul tumoral.
Scintigrafia osoasă permite identificarea structurilor osoase invadate de procesul tumoral în cazul unei afecțiuni neoplazice avansate loco-regional. [4], [9], [14], [20]
Tratament
Intervenția chirurgicală este tratamentul de primă intenție în cazul tumorilor maligne dezvoltate în regiunea nazală. Excizia chirurgicală a tumorii (tumorectomia) este indicată bolnavilor aflați în stadii inițiale ale evoluției tumorale. În cazul tumorilor maligne avansate loco-regional cu invadarea maxilarului este indicată îndepărtarea chirurgicală a maxilarului în totalitate. În cazul extinderii procesului neoplazic cu invadarea obrazului și a oaselor feței se recomandă rezecția în masă a structurilor afectate și reconstrucția chirurgicală a regiunii.
Radioterapia poate fi utilizată izolat sau în asocierea chimioterapiei preoperator, pentru reducerea maselor tumorale în scopul realizării unei intervenții chirurgicale mai puțin mutilante sau postoperator pentru prevenirea recidivelor tumorale. De asemenea, radioterapia este indicată persoanelor care nu pot fi supuse intervenției chirurgicale din cauza unor afecțiuni cronice cu risc crescut de deces intraoperator (cardiopatii severe, hipertensiune arterială etc.).
Asemenea radioterapiei, chimioterapia poate fi administrată izolat sau în asocierea radioterapiei, preoperator (chimioterapia neoadjuvantă) sau postoperator (chimioterapia adjuvantă). Dintre medicamentele citostatice administrate în cazul tumorilor maligne nazale amintim: Ciclofosfamida, Ifosfamida, Doxorubicină, Bleomicină, Cisplatin, Taxol, Gemcitabină, 5-Fluorouracil. [4], [11], [15], [16], [17], [23]
Evoluție și prognostic
Cancerul nazal poate evolua infiltrând părțile moi și oasele feței, orbitele și globii oculari, oasele cutiei craniene și ale encefalului.
Supraviețuirea la 5 ani depinde de stadiul în care a fost diagnosticată tumora. Există anumiți parametri care trebuie luați în considerare pentru aprecierea prognosticului tumoral:
- stadiul de evoluție al tumorii maligne în momentul diagnosticării;
- extinderea procesului tumoral cu invadarea structurilor învecinate;
- tipul histologic (melanomul se asociază unui prognostic rezervat);
- vârsta bolnavului;
- răspunsul la tratamentul chimio-/radioterapic;
- existența altor afecțiuni necanceroase care pot agrava evoluția tumorală (boli cardiovasculare, boli endocrine, boli neurologice etc.). [3], [4], [6], [22]
Publicat la 06-01-2017 | Vizite: 7456 | bibliografie